Leul continuă să se deprecieze. „Intrăm într-o criză profundă…”

Posted on January 28, 2015 | 0 comments

mecanism-lei-702x336

Deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale. În 2015 ne așteaptă o scădere a evoluției economiei în dinamică comparativ cu anul trecut, un deficit bugetar mai mare, credite mai scumpe. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că intrăm într-o criză financiară asemeni celei din ’98. Totodată, Banca Naţională continuă să urmărească situația pe piața valutară locală şi spune că va interveni la necesitate.

Cursul oficial de schimb al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru ziua de astăzi este de 17,81 lei pentru un dolar american și de 20,08 lei pentru un euro. Euro fiind cu 0,17 lei mai ieftin față de cursul stabilit la sfârșitul săptămânii trecute: 20,25 lei pe fundalul deprecierii EUR față de USD pe piața externă.

La începutul acestui an, cursul de schimb era de 15,61 lei/USD și 18.99 lei/EUR, iar de la 1 ianuarie 2014 și până astăzi, leul s-a depreciat cu 4,76 lei față de dolar și cu 2,12 lei față de euro. Atunci cursul oficial de schimb fiind de 13,05 lei/USD și 17,96 lei/EUR.

 Cine are de suferit?

Deprecierea leului se răsfrânge negativ asupra populației de rând, dar și asupra mai multor sectoare ale economiei naționale.

Adrian Lupuşor. Imagine: europalibera.org

Adrian Lupuşor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”
foto: europalibera.org

Contactat de Wall Street Moldova, Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, ne-a comunicat că, cele mai afectate sectoare vor fi întreprinderile care depind mult de importurile de materie primă şi întreprinderile importatoare. „Ele vor trebui să majoreze preţurile, ceea ce ar putea afecta cererea pentru produsele lor”, a menţionat Lupușor.

Sectorul bancar, de asemenea, va fi afectat. Va creşte ponderea creditelor neperformante, deoarece deprecierea leului, creează dificultăţi financiare întreprinderilor. Respectiv, acestea nu-şi vor putea onora obligaţiunile de plată. Potrivit directorului executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, cele mai afectate sunt întreprinderile care au contractat credite în valută străină.

De asemenea, ne putem aştepta şi la scumpirea creditelor bancare. Despre aceasta ne-a spus Mihalache Sveatoslav (dr. în economie, director la „Alpha Invest”): „Consider că, în primul rând, Banca Națională va mări rata de bază la un nivel de peste 8 la sută, ceea ce îi va afecta pe oamenii de afaceri care au nevoie de credite, pentru că, băncile vor fi nevoite să mărească dobânzile la credite cu o viteză foarte rapidă şi ar putea ca rata dobânzilor la credite să treacă pragul de 20%”, a precizat Mihalache.

Lupuşor a precizat că sunt afectate acele persoane fizice care au venituri în lei, dar trebuie să facă plăţi în valută străină. Este vorba, în special, de acea categorie a populaţie care plătește chirie.

În același context, Mihalache a menționat că este în scădere şi puterea de cumpărare a cetăţenilor noştri care muncesc în Federaţia Rusă. Unii din cauza devalorizării rublei rusești, alţii, pentru că şi-au pierdut locul de muncă.

„Anual, noi avem remitenţe din Federaţia Rusă în jur de un miliard de dolari. Salariile acolo s-au devalorizat aproape de două ori. În Rusia este în creştere rata șomajul, ceea ce înseamnă că şi oamenii noștri se vor întoarce acasă. Respectiv, remitenţele din această ţară cel puţin de două ori se vor micşora”, a precizat Mihalache.

Datele BNM arată că la sfârşitul trimestrului III al anului trecut, remitențele în ruble ruseşti deţineau o cotă de 39,5% din totalul transferurilor din partea persoanelor fizice. În luna octombrie, acestea s-au redus la 35,1 la sută, iar în noiembrie deja constituiau 32,1%.

remitente

Transferuri de mijloace banesti din strainatate efectuate în favoarea persoanelor fizice (rezidente si nerezidente) prin bancile din Republica Moldova, decontari nete pentru perioada ianuarie – noiembrie 2014

Referitor la ceea ce se poate întâmplat în acest an, Mihalache este de părere că se aşteaptă o scăderea a preţurilor la imobile din cauza scăderii puterii de cumpărare a populaţiei. Creşterea stocurilor de mărfuri şi a ratei șomajului. Activele vor fi în scădere.

Vor scădea intrările în buget din taxele vamale şi impozitarea agenţilor economici. Va creşte deficitului bugetar şi datoria internă (din cauza finanţării cu 6,5 miliarde lei a Băncii de Economii, Unibank şi Banca Socială lei. Sumă neacoperită).

Mihalache prognozează pentru 2015 o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 0,5 până 1%.

De ce leul se depreciază?

Tendinţa deprecierii leului moldovenesc continuă şi în acest an, indiferent de măsurile întreprinse de BNM pe parcursul anului trecut.

Lucia Hadârcă, directorul Departamentului operaţiuni valutare şi relaţii externe al BNM, foto: ziarulnational.md

La acest capitol, Wall Street Moldova a discutat cu Lucia Hadârcă, directorul Departamentului operaţiuni valutare şi relaţii externe din cadrul BNM. „Deprecierea monedei naționale față de dolarul SUA se atestă în condițiile reducerii ofertei de valută pe piața valutară locală, pe fondul restricțiilor impuse de Rusia la exportul produselor moldovenești, precum și al scăderii transferurilor de valută din străinătate în favoarea persoanelor fizice, începând cu octombrie 2014”, a spus Hadârcă.

În același timp, deprecierea monedei naţionale este generată de menținerea la nivelul anilor precedenți a cererii nete de valută străină din partea firmelor. „… în 2014 oferta netă de valută străină de la persoanele fizice s-a cifrat la 2,048.0 mil. USD, mai puțin cu 30,2 la sută față de anul 2013, și a acoperit în proporții de doar 78.2 la sută cererea netă de valută din partea agenților economici”, a precizat Hadârcă.

cerere_oferta_valuta

sursa: BNM

În 2013 gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea persoanelor juridice prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 109.9 la sută.

Directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” identifică două categorii de cauze ale deprecierii leului. „Sunt cauze fundamentale care derivă din problemele economice ale ţării şi din problemele economice din regiune. Vedem reducerea exporturilor, reducerea remiterilor, a investiţiilor străine directe – principalele canale prin care intră valută străină în ţară”, a subliniat Lupușor.

Cea de-a doua cauză, potrivit lui Lupuşor, sunt factori non fundamentali asociaţi cu panica în rândul populației. „Multă lume văzând această tendinţă a deprecierii leului s-au avântat în a procura euro şi dolari. Aici mai există şi fenomenul de incertitudine perceput de firme, investitori, dintre care o bună parte îşi retrag activele din Republica Moldova şi observăm scăderea stocului de investiţii directe”, a enunţat economistul.

Mihalache Sveatoslav, director la „Alpha Invest”, foto: alpha-invest.eu

În opinia directorului Alpha Invest, principalul factor de depreciere a leului este creşterea masei monetare din sectorul bancar cu aproape 7 miliarde de lei. Bani „aruncaţi” în piaţă fără acoperire.

De asemenea, Mihalache este de părere că BNM încearcă să direcţioneze atenţia noastră asupra pieţei din regiune, cea a Rusiei şi situaţiei din Ucraina. „Ei încearcă să bage vina pe factorul extern, dar nu este aşa. Factorul principal este intern. Impactul factorului extern este de 20%-30%. Principala problemă rămâne datoria internă ca urmare a creditării celor trei bănci”, a conchis el.

Cine are de câştigat?

Până acum am văzut că deprecierea leului are doar efecte negative. Totuşi, există persoane care au de câştigat din aceasta. „În primul rând, sunt exportatorii, dar acea categorie de exportatori care evident depind mai puţin de importurile de materie primă”, susţine Adrian Lupuşor.

De asemenea, el spune că în câştig sunt băncile care au oferit credite în valută străină şi care au reuşit să colaboreze cu debitori capabil să ramburseze aceste credite, precum întreprinderile şi persoanele fizice care au făcut anterior economisiri în valută străină.

Deși, deprecierea leului avantajează exportatorii, Mihalache consideră că ei oricum vor avea de suferit din cauza că se așteaptă o creștere a tarifului pentru consumul de energie electrică cu 35-45%. „Intrăm într-o criză foarte puternică, poate asemănătoare celei din ’98. Aici au de câştigat doar acele persoane care nu au credite în lei şi nici în valută … De câştigat au acei care au avut dolari în buzunar”, a specificat directorul Alpha Invest.

Cât se va deprecia leul?

Situaţia de pe piaţa valutară rămâne a fi incertă. Şi, în opinia lui Adrian Lupuşor este dificil de estimat până la ce nivel se va deprecia leul. El este încrezut că în timpul apropiat cursul va găsi un echilibru şi nu crede că perioada de depreciere va fi una de lungă durată.

„Tendinţa deprecierii leului continuă în mod exploziv, iar șansele de revenire la cote mai mici de 16 lei sunt minime”, a mai spus Sveatoslav Mihalache.

El a mai remarcat că, situaţia depinde mult şi de factorul politic, din cauză că un guvern nefuncţional nu poate semna un memorandum cu FMI care i-ar permite Republicii Moldova să obţină granturi şi credite de la Organizaţiile internaţionale.

Ce ar trebui să facă BNM?

Deprecierea leului va genera şi un val de scumpiri, în mod special la produsele de import. Potrivit doamnei Hadârcă, BNM intenţionează să întreprindă măsuri pentru a asigura şi menţine stabilitatea preţurilor. „BNM va monitoriza şi va anticipa în continuare evoluţiile interne şi cele ale mediului economic internaţional, inclusiv dinamica privind consumul populaţiei, remiterile, indicatorii pieţei valutare şi modificarea condiţiilor de comerţ extern, astfel încât, prin flexibilitatea cadrului operaţional specific strategiei de ţintire a inflaţiei, să asigure menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu”, a spus Hadârcă.

Lucia Hadârcă, a declarat pentru Wall Street Moldova că, BNM continuă să urmărească situația pe piața valutară locală și va interveni la necesitate, în contextul politicii monetare promovate. Asta pentru a atenua fluctuațiile excesive ale cursului de schimb al monedei naționale față de dolarul SUA.

În 2014, Banca Națională a Moldovei a efectuat intervenții nete de vânzare a 418.5 mil. USD[1], astfel temperând deprecierea leului moldovenesc.

„Potrivit Legii, BNM în primul rând trebuie să atenueze fluctuaţiile excesive ale cursului prin eliminarea factorilor non fundamentali de depreciere a leului”, precizează Adrian Lupuşor. Potrivit lui este nevoie de o comunicare clară cu populația.

De asemenea, el aminteşte despre eventualele atacuri speculative, unde va fi necesară intervenţia în vederea identificării şi penalizării drastice a acestor acţiuni. Totodată, BNM trebuie să facă periodic interveniţii pe piaţa valutară pentru a evita careva deprecieri bruşte a cursului de schimb.

„În acelaşi timp, BNM nu trebuie să intervină pentru a elimina factorii fundamentali de depreciere. Factori fundamentali de depreciere care ţin de vulnerabilităţile din economia naţională trebuie să fie eliminați de către Guvern. Este rolul Guvernului să asigure o atractivitate investiţională potrivită, o completivitate înaltă a exporturilor şi o previzibilitate a cadrului regulator, astfel încât să nu avem reducere a exporturilor, a investiţiilor străine directe. Factorii fundamentali trebuie să fie ţintiţi de Guvern, iar factorii non fundamentali trebuie să fie ţintiţi de BNM şi ambele instituţii trebuie să colaboreze strâns”, a accentuat Adrian Lupuşor.

Directorul Alpha Invest se arată pesimist față de ameliorarea situaţiei. El susţine că: „Solutii ar fi existat dacă nu s-ar fi furat atât de mult. Acum s-a ajuns într-o situație de PAT pe tabla de şah”, a subliniat acesta.

[1] această sumă nu include intervenţiile speciale sub formă de vânzări de valută către BC „Banca de Economii” S.A. şi BC „Banca Socială” S.A.

articol scris pentru: wall-street.md

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.