-->

rezultatele obținute de ZEL „Bălți” în opt ani de activitate

Strategia de atragere a investițiilor în Zona Economică Liberă „Bălți”, bazată pe identificarea proactivă a investitorilor, întreținerea unui contact permanent cu rezidenții zonei și preocuparea pentru crearea și menținerea unor condiții de activitate prielnice a dat rezultate remarcabile.

În cei 8 ani de activitate, numărul rezidenților ZEL „Bălți” a crescut de aproape 8 ori: de la 7 rezidenți în anul 2010, până la 55 la sfârșitul anului 2017.

 

În aceiași perioadă, investițiile totale s-au majorat de mai mult de 24 ori: de la 6,7 milioane USD până la 161,8 milioane USD. În medie, investițiile în ZEL „Bălți  au crescut anual cu peste 20 milioane USD.

De către rezidenții zonei au fost create în 8 ani 6238 locuri de muncă. În medie, numărul locurilor de muncă create anual a fost de 618.

Vânzările nete ale producției industriale au crescut de aproape 35 ori, până la cca. 2,75 miliarde lei. Ponderea medie a producției industriale în totalul vânzărilor rezidenților ZEL a constituit în toți acești ani 77%.

Salariul mediu al angajaților rezidenților ZEL „Bălți” a crescut de cca. 2,6 ori: de la 4470 lei în 2010 până la 11600 lei în 2017. Volumul taxelor și impozitelor calculate și achitate de către rezidenții ZEL „Bălți” s-a majorat de mai mult de 8 ori: de la 18,2 mil. lei în 2010 până la 146,8 mil. lei în 2017.

zona economică liberă de la Bălți – potențial al dezvoltării social-economice

Zona Economică Liberă (ZEL) „Bălți” este cea de a șaptea la număr și cea din urmă creată în Republica Moldova. Aceasta a fost inființată în martie 2010, iar de atunci până acum, a reușit să fie printre celelalte, prima la numărul de rezidenți, numărul locurilor de muncă nou-create și cu cea mai mare pondere a impozitelor şi taxelor obligatorii calculate la bugetul de stat, având totodată și o cotă importantă în volumul de investiții atrase de la începutul perioadei de activitate.

Recent, am avut ocazia să merg în vizită la ZEL „Bălți”. Ceea ce am văzut acolo m-a impresionat și mi-a întărit convingerea că țara noastră are potential și toate șansele de a se dezvolta, oferind astfel populației oportunități pentru o viață mai bună. Dar vorba Președintelui„Avem nu știu ce nu avem, dar ar fi fost bine să fie…” Ceea ce ne lipsește din punctul meu de vedere, este voința politică de a schimba lucrurile spre bine.

adrianplaton.com

Marin Ciobanu, administrator principal al zonei Economice Libere „Bălți”, foto: Adrian Platon

Marin Ciobanu, administratorul principal al ZEL „Bălți”, este tânărul ambițios care a stat la baza creării acestei zone, fiind sigur că aceasta va accelera dezvoltarea social-economică în regiune și în general a economiei naționale. Azi, acest lucru este confirmat prin rezultatele obținute. Obținute defapt, într-o perioadă relativ scurtă comparativ cu timpul de activitate ale celorlalte Zone libere de la noi.

Cu o echipă din patru persoane, Ciobanu a reușit să poziționeze ZEL „Bălți” în locuri de frunte. Și, probabil aceste rezultate bat azi în obrazul celor care s-au opus categoric creării acestei Zone libere. Ei fiind printre cei care trâmbițau în campaniile electorale crearea a sute de mii de locuri de muncă, ceea ce defapt, nici nu le-a reușit…

La ora actuală, zona economică liberă de la Bălți administrează 11 subzone situate în cinci orașe: Bălți – 3, Strășeni – 4, Orhei și Căușeni câte una și Cahul – 2. Suprafața totală constutuie 245,1 ha. Aici activează 41 de rezidenți – Companii cu capital străin, dar și autohton, ce desfășoară activități în mai multe domenii:

  • producerea cablajului electric pentru automobile și a cablajului electric izolat;
  • servicii de constructive;
  • servicii de arendă;
  • servicii de alimentație publică;
  • prelucrarea deșeurilor menajere;
  • servicii de brokeraj vamal;
  • producerea articolelor prefabricate din beton armat;
  • producerea utilajului de sterilizare a instrumentelor medicale;
  • producerea echipamentului pentru captarea și transformarea energiei solare destinată încălzirii apei și încăperilor;
  • producerea echipamentului de control pentru sistemele de iluminare cu becuri led;
  • producerea panourilor sandwich cu umplutură de poliuretan;
  • producerea lăzilor din masă plastică pentru păstrarea și transportarea fructelor și a legumelor;
  • producerea utilajului pentru prelucrarea strugurilor;
  • etc.

În primul an de activitate, potrivit datelor oferite de Ministerul Economiei (ME), ZEL „Bălți” a atras investiții de 6,7 mln. USD, ca până la finele Trimestrului III 2015, acestea să alcătuiască cumulativ 47,2 mln. USD. Așadar, potrivit acestor date, ponderea ZEL „Bălți” în volumul investițiilor atrase de la începutul activității atinge 21,8%, fiind depășită de ZEL „Expo-Business-Chișinău” ce deține o cotă de 25,1%, (54,4 mln. USD) și ZEL „Ungheni-Business”, căreia îi revine 29% (62,8 mln. USD).

zel_volumul investitiilor

Volumul total al investiţiilor de la începutul activităţii zonelor economice libere, mil.USD

Mai nou, conform spuselor lui Ciobanu, volumul total al investițiilor atrase în ZEL „Bălți” înregistrate la finele anului trecut se estimează la peste 66 mln. USD. Deocamdată, date oficiale privind activitatea Zonelor economice libere de la noi sunt publice pentru Trimestrul III 2015.

Investițiile efectuate au tras după sine și creșterea ofertei pentru locurile de muncă. Datele ME arată că la 01 octombrie 2015, numărul angajaţilor rezidenţilor zonelor libere a constituit 6509 persoane, dintre care 3220 activează în ZEL „Bălţi”, ceea ce constitue 49,5%, fiind urmată de ZEL „Ungheni-Business” cu 2041 persoane și ZEL „Expo-Business-Chișinău”- 490 persoane. Din câte observați, rezidenții ZEL „Bălţi” dețin cel mai mare număr de salariați.

În primele nouă luni ale 2015, vânzările nete ale producţiei industriale înregistrate în ZEL „Bălți” s-au estimat la 1206,2 mln. lei, ceea ce reprezintă o creștere de 1,5 ori față de perioada similară a 2014. Aici fiind depășită cu o diferență de 95,4 mln. lei de ZEL „Ungheni-Business”, vânzările căreia au constituit 1301,6 mln. lei

zel_volumul vanzarilor

Volumul vânzărilor nete al producţiei industriale a rezidenţilor zonelor libere pentru 9 luni 2015, mil. MDL

Volumul total al impozitelor şi altor plăţi obligatorii calculate ce au fost plătite în 2014 de către rezidenții ZEL-urilor a atins cifra de 180,4 mln. lei. Cea mai mare parte a revenit rezidenţilor ZEL „Bălți” – 80,8 mln. lei (44,8%). Datele ME mai arată că, anul trecut la sfârșitul Trimestrului III, volumul acestor impozite şi plăţi obligatorii calculate, au constituit 141,3 mln. lei, majorându-se cu 0,4% comparativ cu perioada respectivă a anului 2014. Și, de această dată ZEL „Bălţi” obține întâietate cu o cotă de 51,6% (72,9 mln. lei), urmată de ZEL „Ungheni-Business”, căreia i-a revint 25,0%, adică 35,3 mln. lei.

Acestea sunt cifrele oficiale la moment ce ne reflectă rezultatele activității zonei libere de la Bălți. Și, este absolut necesar să apreciem și impactul social-economic produs și de activitatea celorlalte zone libere. Fiecare dintre ele depun efort pentru a atrage investiţii, să implementeze tehnici şi tehnologii moderne, să ofere locuri de muncă ș.a.m.d.

Următoarele postări vor fi despre activitatea rezidenților ZEL „Bălți”, dar în mod special despre Draxlmaier Automotive și GG Cables&Wires, aceștia fiind investitori strategici în Republica Moldova, precum și despre planurile și perspectivele  de dezvoltare ale Zonei.

La 24 de ani de independenţă avem o economie vulnerabilă. Ciclu IPN

În contextul împlinirii a 24 ani de la declararea independenței Republicii Moldova, Agenția de știri Info Prim Neo mi-a cerut să răspund la ce nivel de dezvoltare a ajuns economia țării noastre și dacă procesul de dezvoltare este unul firesc, întârziat sau anticipat.

37979

În ce punct al dezvoltării sale istorice sub aspect economic, social şi politic se află Republica Moldova la cea de-a 24-a aniversare a Independenţei? Procesul de dezvoltare este unul firesc, cu întârziere, în ritmuri anticipate? Care sunt lecţiile învăţate şi lecţiile de învăţat? Şi care este perspectiva apropiată şi îndepărtată a societăţii moldoveneşti şi în special sub aspectul integrării europene? La aceste întrebări a încercat să răspundă Agenţia de presă IPN în cadrul unui ciclu de materiale cu genericul: „Moldova la 24 de ani: Cine suntem? Încotro mergem?”, solicitând opiniile experţilor din diferite domenii.

Economistul Grigore Vieru, solicitat să aprecieze în ce punct al dezvoltării se află Republica Moldova la cea de-a 24-a aniversare a independenţei, a spus că economia ţării a cuprins conturul unei economii de piaţă, dar care deocamdată nu întruneşte în totalitate particularităţile acestui sistem economic.  Avem o economie încă vulnerabilă din punct de vedere al stabilităţii macroeconomice. Efectele şocurilor economice externe, cât şi cele interne, cu greu sunt absorbite, ceea ce împiedică buna funcţionalitate şi dezvoltare a sectoarelor economiei naţionale. Astfel, continuăm să avem o economie de tranziţie.

Procesul de dezvoltare economică, din punctul de vedere al economistului, este unul întârziat. Reformele economice lansate la începutul anilor ’90, odată cu elaborarea Concepţiei de tranziţie de la economia planificată la cea de piaţă şi a Programului de stabilitate macroeconomică, au poziţionat Republica Moldova în frunte printre ţările CSI la capitolul promovării reformelor economice. Cu regret, la scurt timp acest proces a intrat în faza de stagnare din cauza dificultăţilor politice din ţară la acea vreme, fiind ulterior compensat şi de criza economico-financiară din 1998.

Rezultatele bune înregistrate până atunci nu erau în stare să asigure dezvoltarea economică a ţării după 2000. Astfel, tot mai mulţi concetăţeni plecau la muncă peste hotare. Anume această categorie socială a fost colacul de salvare a economiei. Banii trimişi acasă au stimulat consumul care, la rândul său, a fost un stimulent al dezvoltării mai multor ramuri ale economiei, în special cea a construcţiilor şi serviciilor. De asemenea, remarcă economistul, consumul a condus şi la creşterea importurilor. An de an, s-a înregistrat o creştere a Produsului Intern Brut (PIB). Însă, în aceste condiţii, nu putem vorbi despre o dezvoltare durabilă a economiei. Remiterile sunt o soluţie pe termen scurt şi mediu şi am văzut cât de vulnerabil am fost în 2009.

Potrivit lui Grigore Vieru, din păcate, nici după venirea la guvernare a Alianţei pentru Integrarea Europeană (AIE), nu s-a schimbat mare lucru: instabilitatea politică din ultimii ani, birocraţia, corupţia şi lipsa unui stat de drept sunt printre principalele bariere în dezvoltarea economică şi social-economică a ţării.

 

întrebări și răspunsuri aferente procesului de lichidare a „Banca de Economii” S.A., B.C. „Banca Socială” S.A. și B.C. „Unibank” S.A.

bnm_lichidare

Banca Națională a Moldovei a publicat pe site-ul său răspunsuri la mai multe întrebări ce ține de lichidărea Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank.

1. Ce înseamnă lichidarea unei bănci?

Lichidarea silită a unei bănci este un proces complex, care durează mai mulți ani. Acest proces începe cu retragerea licenței băncii, moment în care lichidatorul preia gestiunea băncii. O bancă aflată în lichidare silită nu are dreptul să efectueze activități bancare, cu excepția celor de recuperare a activelor, inclusiv a creditelor și de vînzare a activelor, inclusiv a gajului luat în posesie. În baza mijloacelor colectate în urma acestui proces, lichidatorul achită obligațiile băncii aflate în lichidare silită, în conformitate cu legislația în vigoare;

2. De ce se lichidează Banca de Economii S.A.?

Banca de Economii nu dispune de capital propriu și de mijloace bănești pentru a-și onora de sine stătător obligațiile. Din momentul instituirii administrării speciale la Banca de Economii, banca rambursează depozitele persoanelor fizice și juridice doar din resursele primite de la BNM sub forma de credite de urgență.

La data de 12 august 2015, Banca de Economii are datorii față de BNM în sumă de 8,67 miliarde lei;

3. S-a anunțat că Banca de Economii S.A. va fi lichidată în luna octombrie. Ce trebuie să fac, dacă am un cont de depozit la această bancă?

Orice deponent (cu excepția persoanelor afiliate băncii) are acces nelimitat la depozitele sale și poate retrage, cînd dorește, depozitul și/sau dobînda aferentă de la Banca de Economii S.A., în conformitate cu prevederile contractului de depozit încheiat cu banca.  Depozitele la vedere și la termen ale persoanelor fizice și juridice, care nu vor fi retrase de către deponenți de la Banca de Economii S.A., vor fi transmise la alte bănci înainte de retragerea licenței  acesteia, în condițiile contractuale existente;

4. Ce înseamnă persoană fizică sau juridică afiliată băncii?

Persoanele afiliate băncii sînt administratorii acesteia,  membrii comitetului de credit, persoanele juridice şi/sau fizice și persoanele afiliate acestora, care direct sau indirect, deţin sau controlează cinci sau mai multe procente din capitalul social al băncii,, inclusiv orice altă persoană care exercită controlul asupra băncii sau se află sub controlul acesteia, inclusiv care împreună cu banca se află sub controlul unei alte persoane;

Persoană afiliată persoanei fizice, conform legislaţiei,  este orice persoană , legată de persoana fizică respectivă printr-un raport de rudenie de gradul întâi şi doi (părinții, copiii, frații, surorile), precum şi soţul sau soția acesteia, sau  care deține  o asociere în participaţie împreună cu persoana fizică, precum și persoana juridică asupra căreia persoana fizică sau persoanele afiliate acesteia, exercită control sau deţine/deţin asocieri în participaţie;

5. Ce înseamnă transferul depozitelor persoanelor fizice și juridice la alte bănci?

Transferul depozitelor persoanelor fizice și juridice către alte bănci presupune transferul mijloacelor deținute de fiecare deponent, persoană fizică și juridică, în conturile pe care le deține la Banca de Economii, la o altă bancă pe numele acestuia în aceleași condiții ale contractului existent între Banca de Economii și deponent. În baza legislației în vigoare nu este necesar acordul titularului de depozit, pentru a transfera depozitul său la o altă bancă.

6. Cum voi afla în ce bancă vor fi transferate depozitele mele?

Se planifică transferarea tututor depozitelor Băncii de Economii dintr-o anumită localitate/ filială la o singură altă bancă. Informația cu privire la transferul depozitelor va fi comunicată publicului prin intermediul posturilor de TV si radio, presei scrise și celei electornice. De asemenea, informația va fi disponibilă la sediul filialei/agenției Băncii de Economii  la care aveți deschis contul de depozit;

7. Ce înseamnă transferul conturilor trezoreriale la alte bănci?

Transferul conturilor trezoreriale din Banca de Economii S.A. la alte bănci presupune transferarea conturilor depozitelor bugetului Republicii Moldova și ale bugetelor locale către alte bănci care dispun de autorizarea BNM pentru acceptarea depozitelor de la Trezoreria Ministerului Finanţelor şi de la alte organe ale statului. Ministerul Finanțelor va decide în ce bancă vor fi transferate conturile trezoreriale;

8. Ce înseamnă transferul plăților de pensii și altor prestații sociale la Poșta Moldovei?

În prezent o parte din pensii și alte plăți sociale sînt plătite beneficiarilor prin intermediul rețelei Băncii de Economii. Înainte de retragerea licenței Băncii de Economii, Guvernul împreună cu Compania Națională de Asigurări Sociale vor transfera procesul de plată a pensiilor și altor prestații sociale de la Banca de Economii la Poșta Moldovei;

9. Unde pot să-mi încasez pensia sau altă prestație socială după lichidarea Băncii de Economii S.A.?

Înainte de retragerea licenței Băncii de Economii, plățile aferente pensiilor sau oricărei alte prestații sociale vor fi transferate la Poșta Moldovei. Compania Națională de Asigurări Sociale va anunța data începînd cu care pensiile vor fi transferate la Poșta Moldovei. Orice persoană fizică, poate de sine stătător să aleagă să primească pensia la o altă bancă. Pentru aceasta, persoana fizică trebuie să depună o cerere la banca  la care dorește să-și primească pensia;

10. În prezent încasez pensia pe un card bancar emis de Banca de Economii S.A.. Ce se va întîmpla după lichidarea băncii?

Dacă doriți să încasați în continuare pensia pe un card bancar, trebuie să vă adresați la orice altă bancă ce are contract cu CNAS, pentru a efectua transferul contului Dvs. de pensii. În caz contrar, veți primi pensia în numerar la Poșta Moldovei. Informația cu privire la băncile care pot efectua plăți de pensii o puteți obține de la CNAS;

11. În prezent încasez pensia într-un cont bancar deschis la Banca de Economii S.A. Ce se va întîmpla după lichidarea băncii?

Dacă doriți să încasați în continuare pensia într-un cont bancar, trebuie să vă adresați la orice altă bancă ce are contract cu CNAS, pentru a efectua transferul contului Dvs. de pensii. În caz contrar, veți primi pensia în numerar la Poșta Moldovei.  Informația cu privire la băncile care pot efectua plăți de pensii o puteți obține de la CNAS;

12. În prezent încasez pensia în numerar la ghișeul Băncii de Economii S.A.. Ce se va întîmpla după lichidarea băncii?

Dumnevoastră veți încasa pensia la Poșta Moldovei. Pentru comoditate, puteți opta să încasați pensia pe un card bancar la o altă bancă. Pentru aceasta, trebuie să vă prezentatați la ghișeele unei bănci, care are contract cu CNAS și să depuneți o cerere de transfer al contului Dvs. de pensii. Informația cu privire la băncile care pot efectua plăți de pensii o puteți obține de la CNAS;

13. Depozitul meu la Banca de Economii S.A. este în siguranță?

Deponenții, persoanele fizice și juridice (cu excepția persoanelor afiliate), au acces nelimitat la depozitele sale și pot retrage, cînd doresc, depozitul și/sau dobînda aferentă de la Banca de Economii S.A., în condițiile contractuale;

14. La transferul depozitului meu la altă bancă, vor fi păstrate condițiile prevăzute de contractul original?

La transferul depozitului la altă bancă în mod centralizat, vor fi păstrate condițiile prevăzute de contractul original (rata dobînzii, valuta, scadența etc);

15. Am un depozit în valută la Banca de Economii S.A.. În ce valută va fi transferat depozitul meu la o altă bancă?

Depozitele persoanelor fizice și juridice (cu excepția unor categorii limitate), vor fi direcționate de către cele trei bănci către alte bănci licențiate în aceleași condiții contractuale, în conformitate cu prevederile contractului de depozit încheiat cu banca, și anume în valuta în care a fost deschis depozitul;

16. Am un card bancar emis de Banca de Economii S.A..Cardul meu va rămîne valabil, după transferul contului meu la o altă bancă?

În cazul transferării mijloacelor la o altă bancă, cardul emis de Banca de Economii S.A. își va pierde valabilitatea. În cazul în care deponentul va dori deschiderea unui card nou, acesta va solicita băncii, la care a fost transferat depozitul, emiterea unui card nou;

17. Am un credit la Banca de Economii S.A. Ce trebuie să fac dacă banca va fi lichidată?

Clienții – debitori ai Băncii de Economii sînt obligați să ramburseze Băncii de Economii aflate în lichidare creditul și dobînzile aferente conform condițiilor din contractele existente. Orice restanță la achitarea creditelor și dobînzilor va fi gestionată în conformitate cu legislația în vigoare.

sursa: bnm.md

majorarea ratei de bază și efectele acesteia

grigore-vieru-1

Am fost solicitat de către Agenția de știri Info Prin Neo să explic ce înseamnă majorarea ratei de bază și care pot fi efectele acesteia. Iată ce a ieșit.

Banca Naţională încearcă să recupereze ţinta inflaţiei de 5% prin majorarea ratei de bază la principalele operaţiuni de politică monetară până la 17,5%. Prin aceasta se doreşte reducerea volumului de lei din circulaţie, ca oamenii să facă mai puţine cumpărături, iar preţurile să nu o ia razna. Economistul Grigore Vieru a analizat pentru IPN efectele „scumpirii” creditelor şi spune că vor avea de câştigat cetăţenii care au bani şi planifică să-i depoziteze la bănci, aceştia vor beneficia de dobânzi avantajoase, în schimb mediul de afaceri, care are nevoie de credite, va avea de pierdut din cauza creşterii dobânzilor.

Grigore Vieru a explicat că rata de bază este un instrument de politică monetară pe termen scurt şi mediu, prin care BNM încercă să gestioneze masa monetară (sterilizarea excesului de lichiditate sau majorarea acestora) în vederea atingerii obiectivul său fundamental de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor, adică menţinerea ratei inflaţiei la ţinta de 5% cu un interval de variaţie de +/- 1,5%. În acest moment avem o inflaţie deschisă sau moderată, caracterizată printr-o creştere generală a preţurilor de 5-10% anual. Luna trecută ritmul anual al inflaţiei a constituit 8,6% fiind în continuă creştere. Astfel, BNM este nevoită să pună în aplicare instrumentele sale de politică monetară.

„Putem spune că rata de bază este costul minim al banilor şi se reflectă în dobânda aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt, cum ar fi depozitele overnight şi creditele overnight oferite băncilor comerciale de către BNM. Acestea două mai sunt numite facilităţi permanente şi permit băncilor să depună plasamente la BNM pe termen scurt (peste noapte) pentru o dobândă stabilită din timp, iar facilitatea de creditare oferă posibilitatea obţinerii unui credit overnight (peste noapte) cu scopul efectuării anumitor plăţi, completarea lichidităţilor sau pentru menţinerea rezervelor obligatorii. După ultima modificare a ratei de bază, dobânda pentru depozitele overnight este de 14,5%, iar pentru creditele overnight de 20,5%”, a spus economistul.

Majorarea ratei de bază prin care se urmăreşte sterilizarea masei monetare se răsfrânge direct asupra creşterii ratei dobânzilor la depozitele şi, respectiv, la creditele oferite de bănci populaţiei sau mediului de afaceri. Depozitele devin mai atractive pentru cei care au bani şi îi ţin „la ciorap”. Astfel, aceştia sunt încurajaţi să-şi depună banii pe un cont de depozit şi aceasta este partea bună. Partea proastă e că din moment ce băncile atrag lichidităţi la dobânzi mai mari, este firesc creditele să devină mai scumpe, ceea ce îi defavorizează pe solicitanţii de credit. Creditele acordate pentru achiziţionarea materiei prime, a capital circulant, a mărfurilor, a echipamentelor etc. implică acum cheltuieli mai mari pentru firme, ceea ce se răsfrânge negativ asupra dezvoltării antreprenorialului. De asemenea, acelaşi lucru este valabil şi pentru creditele de consum oferite populaţiei.

Datele BNM arată că în luna iunie 2015 rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda naţională a constituit 13,91%, ceea ce reprezintă o majorare cu 3,88 p.p. faţa de perioada similară a anului trecut. La sfârşitul lunii iunie 2015, soldul creditelor în lei acordate de către băncile noastre a constituit peste 2,3 miliarde de lei, micşorându-se cu 10,7 %  faţă de finele lunii iunie 2014. În aceste condiţii (după ultima majorare a ratei de bază de la 15,5% la 17,5% ), cererea pentru credite poate înregistra o scădere şi mai mare. Aceasta înseamnă o reducere a consumului şi, respectiv, se va răsfrânge negativ şi asupra businessului.

Apogeul ratei de bază a fost de 18,5%, în anul 2008. Atunci, treptat ameliorarea situaţiei economice a dus la scăderea acesteia. Din aprilie 2013, rata de bază nu a fost modifică mai mult timp, acesta fiind de 3,5%, iar în decembrie 2014 a fost majorată la 6,5%. De la începutul anului 2015, această rată a suferit cinci modificări.

cardurile bancare: tendințe, beneficii, riscuri

plata-POS

Carduri bancare, sursa imagine: ww.dej24.ro

Am fost invitat la o nouă ediție a emisiunii „Loc de dialog” de la postul TV, Canal Regional. De această dată am vorbit despre cardurile bancare: tendințe, beneficii și riscuri.

Emisiunea o puteți urmări aici.