президентул dodon vrea drepturi suplimentare

Panou publicitar cu imaginea lui Igor Dodon la intrarea în or. Strășeni. 08.11.2017, foto: vieru.gr

În această dimineață am observat la intrarea în orașul Strășeni un panou publicitar cu imaginea президент-ului țării. M-am întrebat la ce bun apariția acestuia. Ulterior, am aflat că socialiștii lui încep de mâine o campanie de colectare a semnăturilor în vederea modificării formei de guvernământ: în Republică prezidențială. În acest sens, se dorește atribuirea unor drepturi suplimentare președintelui țării.

Acum când Parlamentul are puterea în mâini, iar deputații socialiști reprezintă cca 25 la sută în Legislativ, dodon e cu mâinile legate… ceea ce nu-i permite să anuleze Acordul de Liber Schimb cu UE, să se opună vehement (re)unirii cu România, să bage în școli limba moldovenească și multe alte năzdrăvănii.

Urmăriți conferința de presă din această dimineață a socialiștilor.

P.S. dodon, bea ceai și ne deorgaisea…! 😉

… de după gratii

Am fost vineri la penitenciarul nr. 4 de la Cricova. Vizita a fost organizată de către conducerea Departamentului Instituțiilor Penitenciare (DIP). Scopul-familiarizarea cu activitatea DIP și condițiile de detenție. Penitenciarul este de tip semiînchis pentru detenţia condamnaţilor-bărbați majori. Aici își ispășesc pedeapsa cca 900 de persoane.

Întrarea în Penitenciarul nr.4, din or. Cricova. 15.09.2017. foto: vieru.gr

Odată ce te apropii de pușcărie, te cuprinde un sentiment sumbru. Priveliștea îți crează noduri în gât. La ferestrele vechi, se zărea câte un deținut care era curios să vadă ce se întâmplă dincolo de gardul înalt din piatră.

„Câte trei”, ne indicau gardienii să intrăm la punctul de control din penitenciar. Măsuri de maximă vigilență. N-am avut voie să intrăm cu telefonul mobil sau altă tehnică. Excepție s-a făcut pentru doi jurnaliști cărora li s-a permis să intre cu aparatele foto. Am fost verificați cu detectorul de metale, am prezentat buletinul de indentitate care a rămas acolo până la ieșire, iar portmoneul l-am depozitat într-un dulap special amenjat, asemeni celor din supermarketuri. Defapt, totul conform procedurilor.

Pentru început, am avut discuții cu directorul DIP, Aureliu Suhan. Acesta spre sfârșitul acestei luni împlinește un an de la numirea sa în funcție. În anii ’90, Suhan a lucrat în calitate de jurist, inspector fiscal. De prin 2003 a început să activeze în cadrul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), actulamente Centrul Național Anticorupție (CNA) de unde a și venit la DIP.

Aureliu Suhan, directorul DIP. 15.09.2017. foto: DIP

Chiar dacă salariul ce-l avea la CNA era mai atrăgător, a acceptat funcția de Director DIP ca provocare. Cunoștințele și experiența acumulată de-a lungul anilor, urmau acum să fie din nou testate, asumânduși totodată, riscul unui eșec. La un an, lucrurile din punctul său de vedere merg bine. Nu are observații. Iese, că, se isprăvește să conducă o instituție cu 3000 de angajați și să poarte responsabilitate pentru cei aproape 8000 de deținuți.

După discuția cu directorul DIP, am făcut o excursie prin penitenciar. Acesta a fost construit prin 1954. Spre deosebire de exterior, partea interioră arată mai bine. A fost efectuate unele lucrări de reconstrucție, amenajarea în curte a unui mini teren de fotbal. Apropo, un mini teren de fotbal au și în sala de sport. Acesta a fost un cadou din partea Federației Moldovenești de Fotbal cu suportul UEFA. Am vizitat câteva celule. Ce să zic? Nu-i ca acasă… Condiții ceva mai bune sunt în camerele pentru întrevederi de scurtă (24 ore) și lungă durată (72 ore). Sunt mai spațioase, mobilier mai bun, bucătărie, acces la o curte cu foișoare și grătare, scrânciob. Aceste camere sunt pentru întrevederile cu deținuții familiști și rudele de gradul întâi ale acestora. Nu știu cum stau lucrurile în restul penitenciarilor din țară. Ce am văzut aici, per general, starea lucrurilor este bună.

În penitenciar funcționează o bibliotecă ce are vreo 3500 de cărți, majoritatea fiind literatură în rusă editată în secolul trecut. Dintre toți, doar 50 sunt cititori permanenți, iar la acel moment 85 de persoane luase cărți sau literatură juridică. Cea din urmă fiind și cea mai solicitată. Din spusele bibliotecarului, recent  au primit un lot de carte românească, donație a unei organizații obștești.

Biblioteca din penitenciarul nr.4, or. Cricova. 15.09.2017. foto: DIP

Am fost la cantină. Deținuții în rând cu platoul în mâini așteaptă în liniște să-și ia mâncarea. Terci de mămăligă și pește în sos de legume. O cană de compot. Mâncarea a fost gustoasă. Din spusele conducerii DIP, calitatea mâncării este întodeauna bună. Unii deținuți nici la libertate nu aveau parte de așa alimentație. Zilnic, pentru hrana unui deținut, statul cheltuie cca 65 lei, iar împreună cu celelalte cheltueli de întreținere, suma ajunge la 172 lei pe zi. Asta ar fi 154800 lei pe zi pentru toți deținuții din penitenciar. Bugetul anual al DIP este de peste 500 mln. lei. Cea mai mare parte a acestuia este destinată pentru retribuirea muncii angajaților.

Trist a fost să văd că cei mai mulți deținuți au vârstă tânără… media ar fi de 35 ani. Potrivit datelor pentru I simestru 2017, în penitenciarile din țară, cel mai mare număr o au deținuții cu vârsta cuprinsă între 30-40 de ani (1889 persoane), fiind urmați de persoanele cu vârsta de 21-30 ani (1969 persoane). Peste 60 de ani au 174 de deținuți și 19 persoane cu vârsta de 15-18 ani. Din numărul total de deținuți, 2257 au o pedeapsă de la cinci la zece ani. Numărul celor cu pedeapsă de la 10-15 ani inclusiv, constituie 1209 persoane. De la trei la cicni ani sunt în detenție 1165 persoane. Deținuți pe viată sunt 119.

Conform statutului social al deținuților, cei mai mulți au comis infracțiuni fiind șomeri-3820, fiind urmați de țărani-1245 și muncitori-840. Pensionari – 107, elevi-52, militari-45, funcționari-32. După categoria de studii, majoritatea (3311) au studii medii incomplete, iar cu studii medi complete-1869 deținuți. Cu studii superiaore îți ispășesc pedoapsa 174 persoane, iar analfabeți sunt 65.

După gradul de infracțiune, cele mai multe sunt deosebit de grave – 3072, urmate de infracțiunile grave-2311 și exepțional de grave – 119. Recidiviștii de trei sau mai multe ori sunt în cel mai mare număr-2736, urmați de cei care au nimerit în închisoare pentru a doua oară- 1705.

Pe parcursul anului curent, în penitenciarile din țară au decedat 26 de persoane, dintre care trei sunt cazuri de suicid. Restul, a fost constatată moarte subită, fără semne de violență, cauzată de boli, de cele mai multe ori cardiovasculare și oncologice (cu un număr mult mai redus urmează afecțiuni ale sistemului digestiv și respirator). Potrivit celor de la DIP, statistica arată că mortalitatea în sistemul penitenciar este mult mai scăzută decât în sectorul civil (raportat la 8000 de pacienți).

Cazul Brăguță. DIP, recunoaște că iresponsabilitatea a costat viața acestui tânăr. Medicul de la penitenciarul nr.13 trebuia să constate starea de sănătate a lui Brăguță. Să efectuieze un control medical complex, apoi, fie să ia decizia de al repartiza în celulă sau să fie trasportat la spital pentru ingrijiri medicale. Din păcate, Brăguță a fost transportat la penitenciarul nr.16, unde nici acolo persoana responsabilă n-a bătut alarma prinvind starea de sănătate a lui. DIP a pornit o acnchetă de serviciu. Angajații implicați în acest caz au fost demiși din funcție și urmează procuratura și instanța de judecată să se expună.

Cea ce a doua parte a evenimentului, a constat în vizita la Detașamentul cu Destinație Specială (DDS) „Pantera”, subdiviziune structurală a DIP ce are menirea să asigure legalitatea şi securitatea în mediul deţinuţilor. Aici l-am cunoscut pe Eugeniu Florea, șeful DDS, colonel de justiţie, totodată ni s-a oferit posibilitatea să efectuăm trageri din armele din dotare ale Detașamentul.

Conducerea DIP împreună cu grupul de jurnaliști și bloggeri în vizită la DDS „Pantera”. 15.09.2017, foto: DIP

Vizita la penitenciar a fost cea mai tristă din toate ce le-am avut la instituțiile de stat. Trist este că, fiind la libertate, unii oameni trăiesc în condiții grele comparativ cu cele din detenție. Ar mai fi de scris, dar nu pot să le cuprind pe toate într-o singură postare. În țară avem 18 penitenciare.

 

 

GenderPulse – egalitatea de gen în cifre

Organizația Națiunilor Unite, în parteneriat cu Biroul Național de Statistică, la începutul săptămânii trecute a lansat primul instrument de vizualizare grafică interactivă, GenderPulse. Cu ajutorul acestuia, indicatorii statistici la dimensiunea de gen pot fi înțeleși mult mai ușor.

Instrumentul permite utilizatorilor, ca într-un timp foarte scurt, de exemplu, să afle ce salarii au femeile în comparație cu bărbații în diverse sectoare ale economiei naționale și cum acestea au evoluat într-o anumită perioadă de timp. Care este starea de sănătate a femeilor și bărbaților din orașe sau sate, sau informații precum ponderea femeilor și bărbaților în poziții de luarea deciziilor, rata de fertilitate în profil teritorial și mulți alți indicatori.

Potrivit autorilor, GenderPulse este destinat tuturor celor interesați de problematica de gen: reprezentanților administrației publice centrale și locale, implicați în luarea de decizii în domeniul politică, socială și economică, precum și reprezentanților organizațiilor neguvernamentale, mediului academic, mass-media, care monitorizează și analizează situația egalității de șanse, dar și publicului larg.

Mai multe despre GenderPulse aflați aici și aici.

cum procedăm dacă am găsit acte de identitate sau alte documente pierdute?

Am văzut de mai multe ori că, pe rețelele de socializare sunt publicate acte de identitate, certificate de naștere sau căsătorie permise de conducere, carduri bancare, etc. ce au fost pierdute. Și, iată că cei care le găsesc, vor să facă un bine și le publică pe internet cu gândul că prin distribuire, s-ar putea să dea de stăpân sau de vreo persoană care se cunoaște cu posesorul actelor.

Model de buletin de identitate emis de autoritățile Republicii Moldova. imagine: registru.md

Intenția este una bună. Însă, prin distribuirea acestor acte pe internet, noi putem face mai mult rău decât bine. Astfel, noi supunem unori riscuri persoanele date.

Cum procedăm în cazul în care am găsit astfel de documente?

  1. Vedeți cine este posesorul;
  2. Din ce localitate este/adresa;
  3. Cu ajutorul biroului de informații al Moldtelecom puteți afla dacă pe numele persoanei date este înregistrat vreun număr de telefon. Sunați 1188;
  4. Dacă nu este înregistrat vreun număr de telefon și este din zonă rurală, tot de la biroul de informații cereți numere de telefon de la primăria din localitatea acestuia. Vorbiți cu primarul, secretarul, asistentul social sau perceptorul fiscal. Chiar și paznicul primăriei vă poate fi de folos;
  5. Dacă ați găsit un card bancar, pe verso sunt datele de contact ale băncii ce a emis acest card sau îl puteți duce la cea mai apropiată filială a băncii respective. Cei de la secția carduri vor lua legătura cu posesorul;
  6. Dacă ați găsit un carnet de student/elev, ușor îl găsit la instituția de învățământ. Vă adresați la decanatul facultății sau conducerea școlii, liceului;
  7. Dacă nu aveți timp să vă ocupați de identificarea persoanei ce a pierdut actele, cel mai simplu – le duceți la poliție.
  8. Și, dacă tot doriți să găsiți posesorul publicând actele pe internet, cel puțin acoperiți datale cu caracter personal.
  9.  Și, da. Căutați persoana dată pe rețelele de socializare.

Aceastea ar fi din punctul meu de vedere unele măsuri de indentificare și returnare a actelor pierdute. Așa procedez. 😉

P.S. Nu uitați, să dați dovadă de bună credință în cazul în care ați găsit acte/documente, alte bunuri. Procedați în așa fel, cum ați dori să vi se facă vouă. 😉

 

la frontieră, datorită sistemului integrat de termoviziune sunt observați chiar și șoriceii

De un an, munca polițiștilor de frontieră a devenit mai ușoară și mai eficientă. Și, asta datorită dotării Departamentul Poliției de Frontieră cu autospeciale cu sistem integrat de termoviziune. Acestea au fost repartizate preponderent sectoarelor poliției de frontieră aflate la granița cu Ucraina, fiind oferite în cadrul proiectului „Patrularea comună la frontiera terestră și fluvială între Republica Moldova și Ucraina”, proiect finanțat de Uniunea Europeană, ce a costat 1,7 mln. EUR.

Odată cu punerea în practică a autospecialelor au fost înregistrate și primele rezultate. Probabil, vă amintiți despre reținerea celor șapte cetățeni afgani, care intenționau să treacă fraudulos frontiera de stat prin zona de frontieră-Leușeni.

În practică, am văzut o astfel de autospecială în cadrul unui exercițiu tactic de combatere a acțiunilor teroriste la frontiera de Stat ce a avut loc la sfârșitul lunii octombrie a.t. Aplicațiile  au fost desfășurate de către Departamentul Poliţiei de Frontieră în cooperare cu Centrul Antiterorist al Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova și Serviciul de Securitate al Ucrainei. Acțiunile s-au petrecut la granța cu Ucraina, în zona de responsabilitate a Sectorului Poliţiei de Frontieră ,,Basarabeasca”.

Această misiune a avut drept obiectiv identificarea la frontieră a unui grup de persoane care intenţiona trecerea ilegală a frontierei de stat, fiind totodată suspectat de mercenariat şi apartenenţă la grupări teroriste. Implicarea autospecialelor cu termoviziune, a contribuit semnificativ la soldarea cu succes a operațiunii. Acestea fiind principalii „observatori” prin intermediul cărora informația era transmisă grupelor operative.

Autospeciala cu sistem integrat de termoviziune este dotată cu o cameră video color și una termografică ce permite identificarea corpurilor calde în condiții de întuneric total cât și în timpul zilei.

user comment

Autospecială dotată cu sistem integrat de termoviziune. foto: vieru.gr

Ceea ce se întâmplă în jur, polițiștii de frontieră urmăresc pe două monitoare instalate în interior. Pe monitorul din stânga sunt imaginile captate de camera cu termoviziune. Punctele albe sunt corpuri calde.

Monitoare pe care sunt redate imaginile captete de camera color și termoviziune. foto: vieru.gr

Cu ajutorul unui manipulator, camerile pot fi îndreptate în direcția dorită sau apropia imaginea. Pe timp de zi, în funcție de relief, camera color poate înregistra imagini pe o rază de până la 17 km. Camera cu termoviziune detectează obiecte și corpuri calde pe o rază de 5 km, iar la o distanță de 3 km pot fi indentificați chiar și șoriceii. Totodată, poate fi determinată distanța până la locul aflării țintei.

Ofițer al poliției de frontieră în timpul monitorizării situației de la frontiera de stat. foto: vieru.gr

În  funcție de condițiile climaterice, camerile pot fi setate corespunzător, asigurând astfel o vizibiliate bună. De asemenea, acestea pot fi programate pentru a capta imaginile pe o durată de la 20-50 sec. sau să urmărească mijloace de transport până când acestea ies din vizor. Autospeciala mai este dotată cu un generator electric, ce asigură o durată de lucru până la 28 ore.

În timpul operațiunii am urmărit cu atenție modul de acțiune al polițiștilor de frontieră în diverse circumstanțe. Cum are loc împărțirea sarcinilor și comunicarea între ei la distanță. Cum se orientează în spațiu și la ce elemente atrag atenția. Care sunt criteriile de stabilire a persoanelor și mijloacelor de transport suspecte.

Ofițeri ai Poliției de Frontieră. foto: vieru.gr

Le mulțumesc ofițerilor Poliției de Frontieră care ne-au împărtășit din cunoștințele și expereința lor profesională. Ca deobicei, timpul petrecut la frontieră este minunat.