-->

întrebări și răspunsuri aferente procesului de lichidare a „Banca de Economii” S.A., B.C. „Banca Socială” S.A. și B.C. „Unibank” S.A.

bnm_lichidare

Banca Națională a Moldovei a publicat pe site-ul său răspunsuri la mai multe întrebări ce ține de lichidărea Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank.

1. Ce înseamnă lichidarea unei bănci?

Lichidarea silită a unei bănci este un proces complex, care durează mai mulți ani. Acest proces începe cu retragerea licenței băncii, moment în care lichidatorul preia gestiunea băncii. O bancă aflată în lichidare silită nu are dreptul să efectueze activități bancare, cu excepția celor de recuperare a activelor, inclusiv a creditelor și de vînzare a activelor, inclusiv a gajului luat în posesie. În baza mijloacelor colectate în urma acestui proces, lichidatorul achită obligațiile băncii aflate în lichidare silită, în conformitate cu legislația în vigoare;

2. De ce se lichidează Banca de Economii S.A.?

Banca de Economii nu dispune de capital propriu și de mijloace bănești pentru a-și onora de sine stătător obligațiile. Din momentul instituirii administrării speciale la Banca de Economii, banca rambursează depozitele persoanelor fizice și juridice doar din resursele primite de la BNM sub forma de credite de urgență.

La data de 12 august 2015, Banca de Economii are datorii față de BNM în sumă de 8,67 miliarde lei;

3. S-a anunțat că Banca de Economii S.A. va fi lichidată în luna octombrie. Ce trebuie să fac, dacă am un cont de depozit la această bancă?

Orice deponent (cu excepția persoanelor afiliate băncii) are acces nelimitat la depozitele sale și poate retrage, cînd dorește, depozitul și/sau dobînda aferentă de la Banca de Economii S.A., în conformitate cu prevederile contractului de depozit încheiat cu banca.  Depozitele la vedere și la termen ale persoanelor fizice și juridice, care nu vor fi retrase de către deponenți de la Banca de Economii S.A., vor fi transmise la alte bănci înainte de retragerea licenței  acesteia, în condițiile contractuale existente;

4. Ce înseamnă persoană fizică sau juridică afiliată băncii?

Persoanele afiliate băncii sînt administratorii acesteia,  membrii comitetului de credit, persoanele juridice şi/sau fizice și persoanele afiliate acestora, care direct sau indirect, deţin sau controlează cinci sau mai multe procente din capitalul social al băncii,, inclusiv orice altă persoană care exercită controlul asupra băncii sau se află sub controlul acesteia, inclusiv care împreună cu banca se află sub controlul unei alte persoane;

Persoană afiliată persoanei fizice, conform legislaţiei,  este orice persoană , legată de persoana fizică respectivă printr-un raport de rudenie de gradul întâi şi doi (părinții, copiii, frații, surorile), precum şi soţul sau soția acesteia, sau  care deține  o asociere în participaţie împreună cu persoana fizică, precum și persoana juridică asupra căreia persoana fizică sau persoanele afiliate acesteia, exercită control sau deţine/deţin asocieri în participaţie;

5. Ce înseamnă transferul depozitelor persoanelor fizice și juridice la alte bănci?

Transferul depozitelor persoanelor fizice și juridice către alte bănci presupune transferul mijloacelor deținute de fiecare deponent, persoană fizică și juridică, în conturile pe care le deține la Banca de Economii, la o altă bancă pe numele acestuia în aceleași condiții ale contractului existent între Banca de Economii și deponent. În baza legislației în vigoare nu este necesar acordul titularului de depozit, pentru a transfera depozitul său la o altă bancă.

6. Cum voi afla în ce bancă vor fi transferate depozitele mele?

Se planifică transferarea tututor depozitelor Băncii de Economii dintr-o anumită localitate/ filială la o singură altă bancă. Informația cu privire la transferul depozitelor va fi comunicată publicului prin intermediul posturilor de TV si radio, presei scrise și celei electornice. De asemenea, informația va fi disponibilă la sediul filialei/agenției Băncii de Economii  la care aveți deschis contul de depozit;

7. Ce înseamnă transferul conturilor trezoreriale la alte bănci?

Transferul conturilor trezoreriale din Banca de Economii S.A. la alte bănci presupune transferarea conturilor depozitelor bugetului Republicii Moldova și ale bugetelor locale către alte bănci care dispun de autorizarea BNM pentru acceptarea depozitelor de la Trezoreria Ministerului Finanţelor şi de la alte organe ale statului. Ministerul Finanțelor va decide în ce bancă vor fi transferate conturile trezoreriale;

8. Ce înseamnă transferul plăților de pensii și altor prestații sociale la Poșta Moldovei?

În prezent o parte din pensii și alte plăți sociale sînt plătite beneficiarilor prin intermediul rețelei Băncii de Economii. Înainte de retragerea licenței Băncii de Economii, Guvernul împreună cu Compania Națională de Asigurări Sociale vor transfera procesul de plată a pensiilor și altor prestații sociale de la Banca de Economii la Poșta Moldovei;

9. Unde pot să-mi încasez pensia sau altă prestație socială după lichidarea Băncii de Economii S.A.?

Înainte de retragerea licenței Băncii de Economii, plățile aferente pensiilor sau oricărei alte prestații sociale vor fi transferate la Poșta Moldovei. Compania Națională de Asigurări Sociale va anunța data începînd cu care pensiile vor fi transferate la Poșta Moldovei. Orice persoană fizică, poate de sine stătător să aleagă să primească pensia la o altă bancă. Pentru aceasta, persoana fizică trebuie să depună o cerere la banca  la care dorește să-și primească pensia;

10. În prezent încasez pensia pe un card bancar emis de Banca de Economii S.A.. Ce se va întîmpla după lichidarea băncii?

Dacă doriți să încasați în continuare pensia pe un card bancar, trebuie să vă adresați la orice altă bancă ce are contract cu CNAS, pentru a efectua transferul contului Dvs. de pensii. În caz contrar, veți primi pensia în numerar la Poșta Moldovei. Informația cu privire la băncile care pot efectua plăți de pensii o puteți obține de la CNAS;

11. În prezent încasez pensia într-un cont bancar deschis la Banca de Economii S.A. Ce se va întîmpla după lichidarea băncii?

Dacă doriți să încasați în continuare pensia într-un cont bancar, trebuie să vă adresați la orice altă bancă ce are contract cu CNAS, pentru a efectua transferul contului Dvs. de pensii. În caz contrar, veți primi pensia în numerar la Poșta Moldovei.  Informația cu privire la băncile care pot efectua plăți de pensii o puteți obține de la CNAS;

12. În prezent încasez pensia în numerar la ghișeul Băncii de Economii S.A.. Ce se va întîmpla după lichidarea băncii?

Dumnevoastră veți încasa pensia la Poșta Moldovei. Pentru comoditate, puteți opta să încasați pensia pe un card bancar la o altă bancă. Pentru aceasta, trebuie să vă prezentatați la ghișeele unei bănci, care are contract cu CNAS și să depuneți o cerere de transfer al contului Dvs. de pensii. Informația cu privire la băncile care pot efectua plăți de pensii o puteți obține de la CNAS;

13. Depozitul meu la Banca de Economii S.A. este în siguranță?

Deponenții, persoanele fizice și juridice (cu excepția persoanelor afiliate), au acces nelimitat la depozitele sale și pot retrage, cînd doresc, depozitul și/sau dobînda aferentă de la Banca de Economii S.A., în condițiile contractuale;

14. La transferul depozitului meu la altă bancă, vor fi păstrate condițiile prevăzute de contractul original?

La transferul depozitului la altă bancă în mod centralizat, vor fi păstrate condițiile prevăzute de contractul original (rata dobînzii, valuta, scadența etc);

15. Am un depozit în valută la Banca de Economii S.A.. În ce valută va fi transferat depozitul meu la o altă bancă?

Depozitele persoanelor fizice și juridice (cu excepția unor categorii limitate), vor fi direcționate de către cele trei bănci către alte bănci licențiate în aceleași condiții contractuale, în conformitate cu prevederile contractului de depozit încheiat cu banca, și anume în valuta în care a fost deschis depozitul;

16. Am un card bancar emis de Banca de Economii S.A..Cardul meu va rămîne valabil, după transferul contului meu la o altă bancă?

În cazul transferării mijloacelor la o altă bancă, cardul emis de Banca de Economii S.A. își va pierde valabilitatea. În cazul în care deponentul va dori deschiderea unui card nou, acesta va solicita băncii, la care a fost transferat depozitul, emiterea unui card nou;

17. Am un credit la Banca de Economii S.A. Ce trebuie să fac dacă banca va fi lichidată?

Clienții – debitori ai Băncii de Economii sînt obligați să ramburseze Băncii de Economii aflate în lichidare creditul și dobînzile aferente conform condițiilor din contractele existente. Orice restanță la achitarea creditelor și dobînzilor va fi gestionată în conformitate cu legislația în vigoare.

sursa: bnm.md

majorarea ratei de bază și efectele acesteia

grigore-vieru-1

Am fost solicitat de către Agenția de știri Info Prin Neo să explic ce înseamnă majorarea ratei de bază și care pot fi efectele acesteia. Iată ce a ieșit.

Banca Naţională încearcă să recupereze ţinta inflaţiei de 5% prin majorarea ratei de bază la principalele operaţiuni de politică monetară până la 17,5%. Prin aceasta se doreşte reducerea volumului de lei din circulaţie, ca oamenii să facă mai puţine cumpărături, iar preţurile să nu o ia razna. Economistul Grigore Vieru a analizat pentru IPN efectele „scumpirii” creditelor şi spune că vor avea de câştigat cetăţenii care au bani şi planifică să-i depoziteze la bănci, aceştia vor beneficia de dobânzi avantajoase, în schimb mediul de afaceri, care are nevoie de credite, va avea de pierdut din cauza creşterii dobânzilor.

Grigore Vieru a explicat că rata de bază este un instrument de politică monetară pe termen scurt şi mediu, prin care BNM încercă să gestioneze masa monetară (sterilizarea excesului de lichiditate sau majorarea acestora) în vederea atingerii obiectivul său fundamental de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor, adică menţinerea ratei inflaţiei la ţinta de 5% cu un interval de variaţie de +/- 1,5%. În acest moment avem o inflaţie deschisă sau moderată, caracterizată printr-o creştere generală a preţurilor de 5-10% anual. Luna trecută ritmul anual al inflaţiei a constituit 8,6% fiind în continuă creştere. Astfel, BNM este nevoită să pună în aplicare instrumentele sale de politică monetară.

„Putem spune că rata de bază este costul minim al banilor şi se reflectă în dobânda aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt, cum ar fi depozitele overnight şi creditele overnight oferite băncilor comerciale de către BNM. Acestea două mai sunt numite facilităţi permanente şi permit băncilor să depună plasamente la BNM pe termen scurt (peste noapte) pentru o dobândă stabilită din timp, iar facilitatea de creditare oferă posibilitatea obţinerii unui credit overnight (peste noapte) cu scopul efectuării anumitor plăţi, completarea lichidităţilor sau pentru menţinerea rezervelor obligatorii. După ultima modificare a ratei de bază, dobânda pentru depozitele overnight este de 14,5%, iar pentru creditele overnight de 20,5%”, a spus economistul.

Majorarea ratei de bază prin care se urmăreşte sterilizarea masei monetare se răsfrânge direct asupra creşterii ratei dobânzilor la depozitele şi, respectiv, la creditele oferite de bănci populaţiei sau mediului de afaceri. Depozitele devin mai atractive pentru cei care au bani şi îi ţin „la ciorap”. Astfel, aceştia sunt încurajaţi să-şi depună banii pe un cont de depozit şi aceasta este partea bună. Partea proastă e că din moment ce băncile atrag lichidităţi la dobânzi mai mari, este firesc creditele să devină mai scumpe, ceea ce îi defavorizează pe solicitanţii de credit. Creditele acordate pentru achiziţionarea materiei prime, a capital circulant, a mărfurilor, a echipamentelor etc. implică acum cheltuieli mai mari pentru firme, ceea ce se răsfrânge negativ asupra dezvoltării antreprenorialului. De asemenea, acelaşi lucru este valabil şi pentru creditele de consum oferite populaţiei.

Datele BNM arată că în luna iunie 2015 rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda naţională a constituit 13,91%, ceea ce reprezintă o majorare cu 3,88 p.p. faţa de perioada similară a anului trecut. La sfârşitul lunii iunie 2015, soldul creditelor în lei acordate de către băncile noastre a constituit peste 2,3 miliarde de lei, micşorându-se cu 10,7 %  faţă de finele lunii iunie 2014. În aceste condiţii (după ultima majorare a ratei de bază de la 15,5% la 17,5% ), cererea pentru credite poate înregistra o scădere şi mai mare. Aceasta înseamnă o reducere a consumului şi, respectiv, se va răsfrânge negativ şi asupra businessului.

Apogeul ratei de bază a fost de 18,5%, în anul 2008. Atunci, treptat ameliorarea situaţiei economice a dus la scăderea acesteia. Din aprilie 2013, rata de bază nu a fost modifică mai mult timp, acesta fiind de 3,5%, iar în decembrie 2014 a fost majorată la 6,5%. De la începutul anului 2015, această rată a suferit cinci modificări.

Leul continuă să se deprecieze. „Intrăm într-o criză profundă…”

mecanism-lei-702x336

Deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale. În 2015 ne așteaptă o scădere a evoluției economiei în dinamică comparativ cu anul trecut, un deficit bugetar mai mare, credite mai scumpe. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că intrăm într-o criză financiară asemeni celei din ’98. Totodată, Banca Naţională continuă să urmărească situația pe piața valutară locală şi spune că va interveni la necesitate.

Cursul oficial de schimb al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru ziua de astăzi este de 17,81 lei pentru un dolar american și de 20,08 lei pentru un euro. Euro fiind cu 0,17 lei mai ieftin față de cursul stabilit la sfârșitul săptămânii trecute: 20,25 lei pe fundalul deprecierii EUR față de USD pe piața externă.

La începutul acestui an, cursul de schimb era de 15,61 lei/USD și 18.99 lei/EUR, iar de la 1 ianuarie 2014 și până astăzi, leul s-a depreciat cu 4,76 lei față de dolar și cu 2,12 lei față de euro. Atunci cursul oficial de schimb fiind de 13,05 lei/USD și 17,96 lei/EUR.

 Cine are de suferit?

Deprecierea leului se răsfrânge negativ asupra populației de rând, dar și asupra mai multor sectoare ale economiei naționale.

Adrian Lupuşor. Imagine: europalibera.org

Adrian Lupuşor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”
foto: europalibera.org

Contactat de Wall Street Moldova, Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, ne-a comunicat că, cele mai afectate sectoare vor fi întreprinderile care depind mult de importurile de materie primă şi întreprinderile importatoare. „Ele vor trebui să majoreze preţurile, ceea ce ar putea afecta cererea pentru produsele lor”, a menţionat Lupușor.

Sectorul bancar, de asemenea, va fi afectat. Va creşte ponderea creditelor neperformante, deoarece deprecierea leului, creează dificultăţi financiare întreprinderilor. Respectiv, acestea nu-şi vor putea onora obligaţiunile de plată. Potrivit directorului executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, cele mai afectate sunt întreprinderile care au contractat credite în valută străină.

De asemenea, ne putem aştepta şi la scumpirea creditelor bancare. Despre aceasta ne-a spus Mihalache Sveatoslav (dr. în economie, director la „Alpha Invest”): „Consider că, în primul rând, Banca Națională va mări rata de bază la un nivel de peste 8 la sută, ceea ce îi va afecta pe oamenii de afaceri care au nevoie de credite, pentru că, băncile vor fi nevoite să mărească dobânzile la credite cu o viteză foarte rapidă şi ar putea ca rata dobânzilor la credite să treacă pragul de 20%”, a precizat Mihalache.

Lupuşor a precizat că sunt afectate acele persoane fizice care au venituri în lei, dar trebuie să facă plăţi în valută străină. Este vorba, în special, de acea categorie a populaţie care plătește chirie.

În același context, Mihalache a menționat că este în scădere şi puterea de cumpărare a cetăţenilor noştri care muncesc în Federaţia Rusă. Unii din cauza devalorizării rublei rusești, alţii, pentru că şi-au pierdut locul de muncă.

„Anual, noi avem remitenţe din Federaţia Rusă în jur de un miliard de dolari. Salariile acolo s-au devalorizat aproape de două ori. În Rusia este în creştere rata șomajul, ceea ce înseamnă că şi oamenii noștri se vor întoarce acasă. Respectiv, remitenţele din această ţară cel puţin de două ori se vor micşora”, a precizat Mihalache.

Datele BNM arată că la sfârşitul trimestrului III al anului trecut, remitențele în ruble ruseşti deţineau o cotă de 39,5% din totalul transferurilor din partea persoanelor fizice. În luna octombrie, acestea s-au redus la 35,1 la sută, iar în noiembrie deja constituiau 32,1%.

remitente

Transferuri de mijloace banesti din strainatate efectuate în favoarea persoanelor fizice (rezidente si nerezidente) prin bancile din Republica Moldova, decontari nete pentru perioada ianuarie – noiembrie 2014

Referitor la ceea ce se poate întâmplat în acest an, Mihalache este de părere că se aşteaptă o scăderea a preţurilor la imobile din cauza scăderii puterii de cumpărare a populaţiei. Creşterea stocurilor de mărfuri şi a ratei șomajului. Activele vor fi în scădere.

Vor scădea intrările în buget din taxele vamale şi impozitarea agenţilor economici. Va creşte deficitului bugetar şi datoria internă (din cauza finanţării cu 6,5 miliarde lei a Băncii de Economii, Unibank şi Banca Socială lei. Sumă neacoperită).

Mihalache prognozează pentru 2015 o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 0,5 până 1%.

De ce leul se depreciază?

Tendinţa deprecierii leului moldovenesc continuă şi în acest an, indiferent de măsurile întreprinse de BNM pe parcursul anului trecut.

Lucia Hadârcă, directorul Departamentului operaţiuni valutare şi relaţii externe al BNM, foto: ziarulnational.md

La acest capitol, Wall Street Moldova a discutat cu Lucia Hadârcă, directorul Departamentului operaţiuni valutare şi relaţii externe din cadrul BNM. „Deprecierea monedei naționale față de dolarul SUA se atestă în condițiile reducerii ofertei de valută pe piața valutară locală, pe fondul restricțiilor impuse de Rusia la exportul produselor moldovenești, precum și al scăderii transferurilor de valută din străinătate în favoarea persoanelor fizice, începând cu octombrie 2014”, a spus Hadârcă.

În același timp, deprecierea monedei naţionale este generată de menținerea la nivelul anilor precedenți a cererii nete de valută străină din partea firmelor. „… în 2014 oferta netă de valută străină de la persoanele fizice s-a cifrat la 2,048.0 mil. USD, mai puțin cu 30,2 la sută față de anul 2013, și a acoperit în proporții de doar 78.2 la sută cererea netă de valută din partea agenților economici”, a precizat Hadârcă.

cerere_oferta_valuta

sursa: BNM

În 2013 gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea persoanelor juridice prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 109.9 la sută.

Directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” identifică două categorii de cauze ale deprecierii leului. „Sunt cauze fundamentale care derivă din problemele economice ale ţării şi din problemele economice din regiune. Vedem reducerea exporturilor, reducerea remiterilor, a investiţiilor străine directe – principalele canale prin care intră valută străină în ţară”, a subliniat Lupușor.

Cea de-a doua cauză, potrivit lui Lupuşor, sunt factori non fundamentali asociaţi cu panica în rândul populației. „Multă lume văzând această tendinţă a deprecierii leului s-au avântat în a procura euro şi dolari. Aici mai există şi fenomenul de incertitudine perceput de firme, investitori, dintre care o bună parte îşi retrag activele din Republica Moldova şi observăm scăderea stocului de investiţii directe”, a enunţat economistul.

Mihalache Sveatoslav, director la „Alpha Invest”, foto: alpha-invest.eu

În opinia directorului Alpha Invest, principalul factor de depreciere a leului este creşterea masei monetare din sectorul bancar cu aproape 7 miliarde de lei. Bani „aruncaţi” în piaţă fără acoperire.

De asemenea, Mihalache este de părere că BNM încearcă să direcţioneze atenţia noastră asupra pieţei din regiune, cea a Rusiei şi situaţiei din Ucraina. „Ei încearcă să bage vina pe factorul extern, dar nu este aşa. Factorul principal este intern. Impactul factorului extern este de 20%-30%. Principala problemă rămâne datoria internă ca urmare a creditării celor trei bănci”, a conchis el.

Cine are de câştigat?

Până acum am văzut că deprecierea leului are doar efecte negative. Totuşi, există persoane care au de câştigat din aceasta. „În primul rând, sunt exportatorii, dar acea categorie de exportatori care evident depind mai puţin de importurile de materie primă”, susţine Adrian Lupuşor.

De asemenea, el spune că în câştig sunt băncile care au oferit credite în valută străină şi care au reuşit să colaboreze cu debitori capabil să ramburseze aceste credite, precum întreprinderile şi persoanele fizice care au făcut anterior economisiri în valută străină.

Deși, deprecierea leului avantajează exportatorii, Mihalache consideră că ei oricum vor avea de suferit din cauza că se așteaptă o creștere a tarifului pentru consumul de energie electrică cu 35-45%. „Intrăm într-o criză foarte puternică, poate asemănătoare celei din ’98. Aici au de câştigat doar acele persoane care nu au credite în lei şi nici în valută … De câştigat au acei care au avut dolari în buzunar”, a specificat directorul Alpha Invest.

Cât se va deprecia leul?

Situaţia de pe piaţa valutară rămâne a fi incertă. Şi, în opinia lui Adrian Lupuşor este dificil de estimat până la ce nivel se va deprecia leul. El este încrezut că în timpul apropiat cursul va găsi un echilibru şi nu crede că perioada de depreciere va fi una de lungă durată.

„Tendinţa deprecierii leului continuă în mod exploziv, iar șansele de revenire la cote mai mici de 16 lei sunt minime”, a mai spus Sveatoslav Mihalache.

El a mai remarcat că, situaţia depinde mult şi de factorul politic, din cauză că un guvern nefuncţional nu poate semna un memorandum cu FMI care i-ar permite Republicii Moldova să obţină granturi şi credite de la Organizaţiile internaţionale.

Ce ar trebui să facă BNM?

Deprecierea leului va genera şi un val de scumpiri, în mod special la produsele de import. Potrivit doamnei Hadârcă, BNM intenţionează să întreprindă măsuri pentru a asigura şi menţine stabilitatea preţurilor. „BNM va monitoriza şi va anticipa în continuare evoluţiile interne şi cele ale mediului economic internaţional, inclusiv dinamica privind consumul populaţiei, remiterile, indicatorii pieţei valutare şi modificarea condiţiilor de comerţ extern, astfel încât, prin flexibilitatea cadrului operaţional specific strategiei de ţintire a inflaţiei, să asigure menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu”, a spus Hadârcă.

Lucia Hadârcă, a declarat pentru Wall Street Moldova că, BNM continuă să urmărească situația pe piața valutară locală și va interveni la necesitate, în contextul politicii monetare promovate. Asta pentru a atenua fluctuațiile excesive ale cursului de schimb al monedei naționale față de dolarul SUA.

În 2014, Banca Națională a Moldovei a efectuat intervenții nete de vânzare a 418.5 mil. USD[1], astfel temperând deprecierea leului moldovenesc.

„Potrivit Legii, BNM în primul rând trebuie să atenueze fluctuaţiile excesive ale cursului prin eliminarea factorilor non fundamentali de depreciere a leului”, precizează Adrian Lupuşor. Potrivit lui este nevoie de o comunicare clară cu populația.

De asemenea, el aminteşte despre eventualele atacuri speculative, unde va fi necesară intervenţia în vederea identificării şi penalizării drastice a acestor acţiuni. Totodată, BNM trebuie să facă periodic interveniţii pe piaţa valutară pentru a evita careva deprecieri bruşte a cursului de schimb.

„În acelaşi timp, BNM nu trebuie să intervină pentru a elimina factorii fundamentali de depreciere. Factori fundamentali de depreciere care ţin de vulnerabilităţile din economia naţională trebuie să fie eliminați de către Guvern. Este rolul Guvernului să asigure o atractivitate investiţională potrivită, o completivitate înaltă a exporturilor şi o previzibilitate a cadrului regulator, astfel încât să nu avem reducere a exporturilor, a investiţiilor străine directe. Factorii fundamentali trebuie să fie ţintiţi de Guvern, iar factorii non fundamentali trebuie să fie ţintiţi de BNM şi ambele instituţii trebuie să colaboreze strâns”, a accentuat Adrian Lupuşor.

Directorul Alpha Invest se arată pesimist față de ameliorarea situaţiei. El susţine că: „Solutii ar fi existat dacă nu s-ar fi furat atât de mult. Acum s-a ajuns într-o situație de PAT pe tabla de şah”, a subliniat acesta.

[1] această sumă nu include intervenţiile speciale sub formă de vânzări de valută către BC „Banca de Economii” S.A. şi BC „Banca Socială” S.A.

articol scris pentru: wall-street.md

Monede comemorative emise de BNM în 2014. Care sunt acestea și la ce preț pot fi cumpărate

Banca Națională a Moldovei (BNM) a emis pe parcursul anului 2014 nouă monede comemorative din aur și argint. Acestea completează seria Personalităţi, Evenimente Istorice, Monumentele Moldovei, Cartea Roşie a Republicii Moldova și Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare şi Sfânt” din mun. Chişinău. Monedele pot fi folosite ca mijloc de plată şi în scop numismatic.

„Personalități”

Seria a fost completată cu două monede. Una a fost consacrată celei de-a 75-a aniversări de la nașterea distinsului poet, prozator, dramaturg și publicist Dumitru Matcovschi, iar cea de a doua celebrării a o sută de ani de la nașterea Tamarei Ciobanu – una dintre cele mai populare cântărețe din a doua jumătate a secolului XX.

Monedele sunt bătute din argint de calitate proof (calitate superioară) și au valoarea nominală de 100 și, respectiv, 50 lei. Ambele cântăresc 13 grame și au diametrul de 28 mm. Acestea au fost puse în circulație la 20 octombrie 2014 cu un tiraj de 1000 și, respectiv, 500 exemplare. Prețul stabilit de BNM la aceste monede este de 340 lei și respectiv, 305 lei.

Moneda comemorativă „Dumitru Matcovschi -75 de ani de la naştere”

 Moneda comemorativă „Tamara Ciobanu – 100 de ani de la naştere” 

„Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare şi Sfânt” din mun. Chişinău”

Această serie a fost continuată cu două monede – aur și argint dedicate cărturarului, traducătorului, călătorului, geografului și diplomatului moldovean din secolul XVII, Nicolae Milescu Spătarul. Monedele sunt de calitate proof și au valoare nominală de 100 lei și respectiv 50 lei.

Moneda comemorativă „Nicolae Milescu Spătarul” din aur are o greutate de 7,8 grame și un diametru de 24 mm, iar cea din argint cântărește 13,0 grame și are diametrul de 28,0 mm. Ambele monede au fost puse în circulație la 20 octombrie 2014 într-un tiraj de 300 și respectiv 500 exemplare. BNM a stabilit pentru moneda din aur un preț de 4999 lei, iar pentru cea din argint 329 lei.

Moneda comemorativă „Nicolae Milescu Spătarul” din aur.

 Moneda comemorativă „Nicolae Milescu Spătarul” din argint

„Evenimente Istorice”

În seria „Evenimente Istorice” a fost adăugate două monede din argint de calitate proof. Una dintre acestea a fost emisă cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la adoptarea Legii Supreme a țării noastre – Constituţia Republicii Moldova.

Moneda are valoarea nominală de 100 lei și o greutate de 13 grame. Un diametrul de 28 milimetri și a fost emisă cu un tiraj de 1000 exemplare. Pe partea reversă a monedei în plan central este gravată imaginea stilizată a unei cărţi şi patru porumbei. Prețul monedei stabilit de BNM este de 383 lei.

 Moneda comemorativă „20 de ani de la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova”

Cea de a doua monedă din această serie a fost dedicată Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală cu prilejul celor 125 de ani de la fondare. Muzeul este cel mai vechi din țara noastră și păstrează un tezaur de peste 150 mii de obiecte din colecții de geologie, paleontologie, zoologie, botanică, arheologie, numismatică, etnografie, carte veche, artă populară ş.a.

 Moneda comemorativă „125 de ani de la fondarea Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală”

Valoare nominală a monedei este de 50 lei, cântărește 16,5 grame și are diametrul de 30 mm. Tiraj – 500 exemplare. Partea reversă a monedei prezintă în plan central imaginea Muzeului. Moneda costă 382 lei – preț stabilit de BNM. Ambele monede au fost puse în circulație la 21 iulie 2014.

„Monumentele Moldovei”

Moneda comemorativă „Lumînarea Recunoştinţei” – o dedicație numismatică ce reflectă una dintre zidirile mai semnificative din istoria modernă a Moldovei. Aceasta vine să aducă omagiu tuturor eroilor anonimi, care au păstrat cultura, limba și istoria Moldovei.

 Moneda comemorativă „Lumînarea Recunoştinţei”

Moneda fost bătută din argint și are o valoare nominală de 50 lei. Cântărește 13,0 grame și măsoară în diametru 28 mm. A fost emisă la 21 iulie 2014 în număr de 1000 exemplare. Pe partea reversă este reprezentată în plan central – imaginea monumentului pe fundal vegetal. Aceastei monede BNM i-a stabilit un preț de 293 lei.

„Cartea Roșie a Moldovei”

Seria respectivă a fost suplimentată cu două monede comemorative. Acestea reprezintă specia de păsări țigănușul și specia de plante bujorul-de-pădure, aflate pe cale de dispariție. Ambele monede au caracteristici identice – sunt confecționate din argint, au valoarea nominală de 50 lei, greutatea – 16,5 g, diametrul 30 mm și tirajul- 500 piese. Pe partea reversă a monedelor este reprezentată în plan central pasărea tigănușul și respectiv bujorul-de-pădure. Monedele au fost puse în circulație la 20 octombrie 2014. Prețul fixat de BNM acestor două monede este de 337 lei.

 Moneda comemorativă „Țigănușul”

  Moneda comemorativă „Bujorul-de-pădure”

Monedele comemorative reprezintă o operă de artă monetară şi se confecţionază de cele mai dese ori din metal preţios – aur sau argint. Acestea se emit în tiraj restrâns şi sunt dedicate unor personalităţi, evenimente istorice, precum şi naturii, ştiinţei sau artelor.

Monedele şi bancnotelor jubiliare şi comemorative sunt comercializate prin intermediul băncilor licenţiate, care vor stabili preţul în mod independent, în mărime de pînă la trei la sută peste cel stabilit de Banca Naţională a Moldovei.

articol scris pentru wall-street.md

cum a reuşit PLDM să scape Moldova de sărăcie

Suntem în prag de campanie electorală. Partidele politice antrenate în cursa electorală vor bate din nou la uşile noastre pentru a ne convinge să le oferim votul în ziua scrutinului.

Din punctul meu de vedere, actuala Coaliţie de guvernare nu prea are cu ce se mândri şi vine în faţa alegătorului practic cu mâinile goale, iar mesajul lor electoral din acest an se va axa mai mult pe parcursul european al R. Moldova şi realizările făcute la acest capitol: semnarea Acordului de Asociere, obținerea regimul liberalizat de vize şi cât de mulţi prieteni are Republica Moldova la Bruxelles.

Despre promisiunile nerespectate şi problemele socio-economice nerezolvate se va vorbi cu jumate de voce or ca şi cum nu s-a pomenit despre ele şi vor învârti aceaşi „plastinkă”: crearea a sute de mii de locuri de muncă, majorarea salariilor la sute de euro, suținerea mediului de afaceri, lupta împotriva sărăciei ş.a.m.d.

Partidele din cursa electorală trecută au venit cu un program de guvernare. Toţi au promis marea şi sarea, iar PLDM s-a bătul cel mai mult cu pumnul în piept că va scoate ţara din săracie. Chiar şi sloganul lor electoral era: Moldova fără sărăcie… Ei m-au convins atunci să le ofer votul fără a mă gândi că într-o zi îmi voi da seama că am greşit.

campania_noiembrie2010

În programul lor de guvernare pentru perioada 2009-2013,  PLDM şi-a asumat un şir de obiective şi acţuni îndrăzneţe ce vor duce după părerea lor la creșterea şi dezvoltarea economiei naţionale şi îmbunătăţirea nivelului de trai al populației. Unii economişti au calificat programul acestora ca fiind unul mai reuşit decât al celorlalţi concurenţi electorali, însă, pe alocuri prea populist.

Potrivit aşteptărilor celor de la PLDM acum la sfârşit de mandat, economia ţării noastre trebuie să fie fără deficit la Balanţa comercială şi cu exporturi ce depăşeasc de 1,3 ori importurile. Creşterea anuală a economiei să fie de peste opt la sută, salariul mediu – 7000 lei şi să ne bucurăm de cele 200 mii de locuri noi de muncă:

  1. Asigurarea, în perioada mandatului de guvernare, a creşterii economice în mărime de peste 8% anual.
  2. Menţinrea inflaţiei de 6% mediu anual.
  3. Stoparea creşterii deficitului balanţei comerciale, iar spre sfîrşitul mandatului exporturile vor întrece importurile de minim 1,3 ori.
  4. Reducerea poverei fiscale generale de la 38 % în PIB la 35 % în PIB.
  5. Menţinerea ponderii cheltuielilor publice la nivel de pînă la 40 % din PIB.
  6. Dublarea volumului de investiţii directe în economia Republicii Moldova comparativ cu cel înregistrat în anul 2009.
  7. Deschiderea a 200 000 locuri de muncă noi.
  8. Majorarea salariului mediu pînă la un nivel de 7 000 lei, care să asigure un trai decent.

Mă voi referi doar la o parte din cele de mai sus şi anume:

Creştere economică de peste 8 % anual

Creşterea anuală a economiei cu peste opt la sută nu s-a întâmplat, cu excepţia anului 2013. Potrivit datelor oferite de Biroului Naţional de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere de 8,9% în termeni reali. Această evoluţie este una impresionantă, dar totodată necalitativă, dat fiind faptul că a fost generată de deprecierea valutei naţionale şi nu pe creşterea producţiei, a serviciilor aşa cum ar fi normal să se întâmple şi, care ar  garanta o creştere durabilă a economiei.

Această tendinţă se menţine şi în 2014, iar deprecierea MDL nu este justificată economic, ci mai degrabă este una controlată.

Cu siguranţă PLDM va jongla cu aceste cifre şi vor spune că s-au ţinut de cuvânt, doar că puţini vor înţelege cum defapt stau lucrurile. Şi, la urma urmei, simte oare mătuşa Catinca sau moş Gavril că viaţa lor s-a îmbunătăţit…? Mă îndoiesc…

Stoparea creşterii deficitului balanţei comerciale

Republica Moldova este o ţară care importă cca 70 la sută din tot ce consumă. Asta înseamnă că ţara mai mult cumpără decât vinde, ceea ce este rău. Altfel ar sta lucrurile dacă consumul ar fi asigurat de banii câştigaţi de populaţie din sectorul real, însă cu regret o bună parte sunt remitenţe.

PLDM şi-a propus să stopeze creşterea deficitului Balanţei comerciale, iar spre sfârşitul mandatului exporturile să dăpăşească importurile de minim 1,3 ori. Datele BNS arată că deficitul Balanţei comerciale în 2009 era de -1995.3 mln. USD şi a crescut până la -3064.1 mln. USD în 2013, adică de 1,53 ori. Potrivit aceleaşi surse, deficitul înregistrat în primul semestrul a.c.  constituie – 1374.8 USD.

În contextul embargoului impus de Rusia, la sfârşit de an ne putem aştepta la un deficit al Balanţei comerciale şi mai înalt, comparativ cu anul trecut.

La drept vorbind, nu înţeleg pe ce s-a bazat PLDM atunci când şi-a asumat acest angajament pe care nici pe departe nu l-a îndeplinit. Cum au crezut ei să vor reuşi o asemenea performanţă: exporturile să dăpăşească importurile de minim 1,3 ori. Doar din aer, poate? Băieţii au fost prea încrezuţi or cifra au pus-o de mântuială.

Dublarea volumului de investiţii directe

PLDM şi-a propus în acest mandat dublarea volumului de investiţii directe (ID) în economia Republicii Moldova comparativ cu cel înregistrat în anul 2009. Potrivit Balanței de plăți, volumul ID în 2009 se cifra la 201,57 mln USD. Aşadar, conform aşteptărilor, până la sfârşitul acestui an, ID ar trebuie să fie de 403,14 mln. USD. Se pare că şi la acest capitol PLDM şi-a supra estimat forţele.

Aceeaşi sursă arată că volumul ID în 2010 s-a estimat la 204,39 mln. USD, în 2011 – 267,64 mln. USD, în 2012 acestea au scăzut la 155,36 mln. USD, ca în 2013 să atingă cifra de 203, 08 mln. USD. În primul trimestru al 2014, volumul ID se cifra la 9,7 mln. USD.

idsursa: BNM

Tendinţa arată că volumul ID nicidecum nu va ajunge să fie dublat, iar PLDM mai are în portofoliu o minciună gogonată.

Deschiderea a 200 000 locuri de muncă noi

La acest capitol nu cred că este necesar să dau vreo apreciere. Lucrurile şi aşa sunt clare…

Majorarea salariului mediu pînă la un nivel de 7 000 lei, care să asigure un trai decent

Datele BNS arată că salariu mediu anual în sectorul bugetar s-a majorat cu 764,7 lei în perioada 2010-2013, iar în primele şase luni ale 2014 acesta constituia 3816,1 lei, fiind în creştere cu 968, 1 lei faţă de iunie 2010. De asemenea, salariul mediu anual în sectorul real în 2010 era de 3210,9 lei şi a crescut până la 3948,6 lei în 2013. În luna iunie 2014 acesta se estima la 4361,3 lei, sau cu 1150,9 lei mai mult faţă de perioada similară a 2010.

                                                                                          Evoluţia salariului mediu 2010-2014* (mii lei)

evolutia_salariu

Sursa: BNS

După cum aţi observat, nu am întâlnit cifra de 7000 lei a salariului mediu promis de PLDM-işti. S-au ţinut ei de cuvânt? A reuşit falnicul partid să scape Moldova de sărăcie? Trageţi singuri concluzii…

Cred că este timpul să ne învăţăm a cere socoteală politicienilor pentru promisiunile deşarte şi să nu fim atât de naivi atunci când ne promit o ţară în care va curge lapte şi miere.