-->

zona economică liberă de la Bălți – potențial al dezvoltării social-economice

Zona Economică Liberă (ZEL) „Bălți” este cea de a șaptea la număr și cea din urmă creată în Republica Moldova. Aceasta a fost inființată în martie 2010, iar de atunci până acum, a reușit să fie printre celelalte, prima la numărul de rezidenți, numărul locurilor de muncă nou-create și cu cea mai mare pondere a impozitelor şi taxelor obligatorii calculate la bugetul de stat, având totodată și o cotă importantă în volumul de investiții atrase de la începutul perioadei de activitate.

Recent, am avut ocazia să merg în vizită la ZEL „Bălți”. Ceea ce am văzut acolo m-a impresionat și mi-a întărit convingerea că țara noastră are potential și toate șansele de a se dezvolta, oferind astfel populației oportunități pentru o viață mai bună. Dar vorba Președintelui„Avem nu știu ce nu avem, dar ar fi fost bine să fie…” Ceea ce ne lipsește din punctul meu de vedere, este voința politică de a schimba lucrurile spre bine.

adrianplaton.com

Marin Ciobanu, administrator principal al zonei Economice Libere „Bălți”, foto: Adrian Platon

Marin Ciobanu, administratorul principal al ZEL „Bălți”, este tânărul ambițios care a stat la baza creării acestei zone, fiind sigur că aceasta va accelera dezvoltarea social-economică în regiune și în general a economiei naționale. Azi, acest lucru este confirmat prin rezultatele obținute. Obținute defapt, într-o perioadă relativ scurtă comparativ cu timpul de activitate ale celorlalte Zone libere de la noi.

Cu o echipă din patru persoane, Ciobanu a reușit să poziționeze ZEL „Bălți” în locuri de frunte. Și, probabil aceste rezultate bat azi în obrazul celor care s-au opus categoric creării acestei Zone libere. Ei fiind printre cei care trâmbițau în campaniile electorale crearea a sute de mii de locuri de muncă, ceea ce defapt, nici nu le-a reușit…

La ora actuală, zona economică liberă de la Bălți administrează 11 subzone situate în cinci orașe: Bălți – 3, Strășeni – 4, Orhei și Căușeni câte una și Cahul – 2. Suprafața totală constutuie 245,1 ha. Aici activează 41 de rezidenți – Companii cu capital străin, dar și autohton, ce desfășoară activități în mai multe domenii:

  • producerea cablajului electric pentru automobile și a cablajului electric izolat;
  • servicii de constructive;
  • servicii de arendă;
  • servicii de alimentație publică;
  • prelucrarea deșeurilor menajere;
  • servicii de brokeraj vamal;
  • producerea articolelor prefabricate din beton armat;
  • producerea utilajului de sterilizare a instrumentelor medicale;
  • producerea echipamentului pentru captarea și transformarea energiei solare destinată încălzirii apei și încăperilor;
  • producerea echipamentului de control pentru sistemele de iluminare cu becuri led;
  • producerea panourilor sandwich cu umplutură de poliuretan;
  • producerea lăzilor din masă plastică pentru păstrarea și transportarea fructelor și a legumelor;
  • producerea utilajului pentru prelucrarea strugurilor;
  • etc.

În primul an de activitate, potrivit datelor oferite de Ministerul Economiei (ME), ZEL „Bălți” a atras investiții de 6,7 mln. USD, ca până la finele Trimestrului III 2015, acestea să alcătuiască cumulativ 47,2 mln. USD. Așadar, potrivit acestor date, ponderea ZEL „Bălți” în volumul investițiilor atrase de la începutul activității atinge 21,8%, fiind depășită de ZEL „Expo-Business-Chișinău” ce deține o cotă de 25,1%, (54,4 mln. USD) și ZEL „Ungheni-Business”, căreia îi revine 29% (62,8 mln. USD).

zel_volumul investitiilor

Volumul total al investiţiilor de la începutul activităţii zonelor economice libere, mil.USD

Mai nou, conform spuselor lui Ciobanu, volumul total al investițiilor atrase în ZEL „Bălți” înregistrate la finele anului trecut se estimează la peste 66 mln. USD. Deocamdată, date oficiale privind activitatea Zonelor economice libere de la noi sunt publice pentru Trimestrul III 2015.

Investițiile efectuate au tras după sine și creșterea ofertei pentru locurile de muncă. Datele ME arată că la 01 octombrie 2015, numărul angajaţilor rezidenţilor zonelor libere a constituit 6509 persoane, dintre care 3220 activează în ZEL „Bălţi”, ceea ce constitue 49,5%, fiind urmată de ZEL „Ungheni-Business” cu 2041 persoane și ZEL „Expo-Business-Chișinău”- 490 persoane. Din câte observați, rezidenții ZEL „Bălţi” dețin cel mai mare număr de salariați.

În primele nouă luni ale 2015, vânzările nete ale producţiei industriale înregistrate în ZEL „Bălți” s-au estimat la 1206,2 mln. lei, ceea ce reprezintă o creștere de 1,5 ori față de perioada similară a 2014. Aici fiind depășită cu o diferență de 95,4 mln. lei de ZEL „Ungheni-Business”, vânzările căreia au constituit 1301,6 mln. lei

zel_volumul vanzarilor

Volumul vânzărilor nete al producţiei industriale a rezidenţilor zonelor libere pentru 9 luni 2015, mil. MDL

Volumul total al impozitelor şi altor plăţi obligatorii calculate ce au fost plătite în 2014 de către rezidenții ZEL-urilor a atins cifra de 180,4 mln. lei. Cea mai mare parte a revenit rezidenţilor ZEL „Bălți” – 80,8 mln. lei (44,8%). Datele ME mai arată că, anul trecut la sfârșitul Trimestrului III, volumul acestor impozite şi plăţi obligatorii calculate, au constituit 141,3 mln. lei, majorându-se cu 0,4% comparativ cu perioada respectivă a anului 2014. Și, de această dată ZEL „Bălţi” obține întâietate cu o cotă de 51,6% (72,9 mln. lei), urmată de ZEL „Ungheni-Business”, căreia i-a revint 25,0%, adică 35,3 mln. lei.

Acestea sunt cifrele oficiale la moment ce ne reflectă rezultatele activității zonei libere de la Bălți. Și, este absolut necesar să apreciem și impactul social-economic produs și de activitatea celorlalte zone libere. Fiecare dintre ele depun efort pentru a atrage investiţii, să implementeze tehnici şi tehnologii moderne, să ofere locuri de muncă ș.a.m.d.

Următoarele postări vor fi despre activitatea rezidenților ZEL „Bălți”, dar în mod special despre Draxlmaier Automotive și GG Cables&Wires, aceștia fiind investitori strategici în Republica Moldova, precum și despre planurile și perspectivele  de dezvoltare ale Zonei.

La 24 de ani de independenţă avem o economie vulnerabilă. Ciclu IPN

În contextul împlinirii a 24 ani de la declararea independenței Republicii Moldova, Agenția de știri Info Prim Neo mi-a cerut să răspund la ce nivel de dezvoltare a ajuns economia țării noastre și dacă procesul de dezvoltare este unul firesc, întârziat sau anticipat.

37979

În ce punct al dezvoltării sale istorice sub aspect economic, social şi politic se află Republica Moldova la cea de-a 24-a aniversare a Independenţei? Procesul de dezvoltare este unul firesc, cu întârziere, în ritmuri anticipate? Care sunt lecţiile învăţate şi lecţiile de învăţat? Şi care este perspectiva apropiată şi îndepărtată a societăţii moldoveneşti şi în special sub aspectul integrării europene? La aceste întrebări a încercat să răspundă Agenţia de presă IPN în cadrul unui ciclu de materiale cu genericul: „Moldova la 24 de ani: Cine suntem? Încotro mergem?”, solicitând opiniile experţilor din diferite domenii.

Economistul Grigore Vieru, solicitat să aprecieze în ce punct al dezvoltării se află Republica Moldova la cea de-a 24-a aniversare a independenţei, a spus că economia ţării a cuprins conturul unei economii de piaţă, dar care deocamdată nu întruneşte în totalitate particularităţile acestui sistem economic.  Avem o economie încă vulnerabilă din punct de vedere al stabilităţii macroeconomice. Efectele şocurilor economice externe, cât şi cele interne, cu greu sunt absorbite, ceea ce împiedică buna funcţionalitate şi dezvoltare a sectoarelor economiei naţionale. Astfel, continuăm să avem o economie de tranziţie.

Procesul de dezvoltare economică, din punctul de vedere al economistului, este unul întârziat. Reformele economice lansate la începutul anilor ’90, odată cu elaborarea Concepţiei de tranziţie de la economia planificată la cea de piaţă şi a Programului de stabilitate macroeconomică, au poziţionat Republica Moldova în frunte printre ţările CSI la capitolul promovării reformelor economice. Cu regret, la scurt timp acest proces a intrat în faza de stagnare din cauza dificultăţilor politice din ţară la acea vreme, fiind ulterior compensat şi de criza economico-financiară din 1998.

Rezultatele bune înregistrate până atunci nu erau în stare să asigure dezvoltarea economică a ţării după 2000. Astfel, tot mai mulţi concetăţeni plecau la muncă peste hotare. Anume această categorie socială a fost colacul de salvare a economiei. Banii trimişi acasă au stimulat consumul care, la rândul său, a fost un stimulent al dezvoltării mai multor ramuri ale economiei, în special cea a construcţiilor şi serviciilor. De asemenea, remarcă economistul, consumul a condus şi la creşterea importurilor. An de an, s-a înregistrat o creştere a Produsului Intern Brut (PIB). Însă, în aceste condiţii, nu putem vorbi despre o dezvoltare durabilă a economiei. Remiterile sunt o soluţie pe termen scurt şi mediu şi am văzut cât de vulnerabil am fost în 2009.

Potrivit lui Grigore Vieru, din păcate, nici după venirea la guvernare a Alianţei pentru Integrarea Europeană (AIE), nu s-a schimbat mare lucru: instabilitatea politică din ultimii ani, birocraţia, corupţia şi lipsa unui stat de drept sunt printre principalele bariere în dezvoltarea economică şi social-economică a ţării.

 

banii: în bancă sau la ciorap

Pe parcusul anului 2008, băncile comerciale moldoveneşti au majorat considerabil dobânzile la depozite în comparaţie cu anii precedenţi.  Începând cu luna martie rata medie a dobânzilor la depozitele în lei moldoveneşti s-a majorat de la 15,94% la 19,91% în luna noiembrie, înregistrând o uşoară scădere în luna decembrie – 19,75%. Dobânzile la depozitele în valută s-au majorat de la 6,58% la 12,09% în perioada martie-decembrie. În felul acesta, volumul depozitelor bancare în 2008 a atins cifra de 33766.3 mil. lei, majorându-se cu 60,4% faţă de anul 2007, arată datele oferite de Banca Naţională a Moldovei (BNM).

  • Evoluţia pieţei depozitelor în anul 2008

Potrivit aceleiaşi surse, în anul 2008 s-a menţinut tendinţa majorării ritmurilor de creştere a depozitelor atrase la termen în lei moldoveneşti, înregistrindu-se un volum de 18219.8 mil. lei, ceea ce reprezintă o creştere de 79,4 la sută, faţă de creşterea cu 70,9 la sută în anul 2007.

Ca şi în anul precedent, cei mai mulţi au ales să-şi depună banii pe termene de la 3 până la 6 luni, ponderea acestora fiind de 44,5 la sută din totalul depozitelor. Ponderea plasamentelor cu termen de la 6 până la 12 luni, a fost de 36.1 la sută, cu 2,8 puncte procentuale mai puţin faţă de 2007.

Volumul depozitelor la termen în valută străină atrase în anul 2008 s-a cifrat la 15546.5 mil. lei, majorindu-se cu 4647.5 mil. lei  fata de anul precedent. Din totalul de depozite, 86,8 la sută au fost ale persoanelor fizice.

Ca şi în structura termenilor de atragere a depozitelor în lei, plasamentele în valută de la 3 până la 6 luni au avut cea mai mare pondere – 41% din total. Depunerile pe termen de la 6 până la 12 luni au constituit 38.6%, fiind în descreştere cu 9.3 puncte procentuale faţă de anul 2007.

Soldul depozitelor în perioada octombrie-noiembrie 2008 a scăzut cu 5,5% faţă de luna septembrie, cînd volumul acestora a constituit 18557.8 mlrd lei. Unii economişti aveau să remarce că scăderea a fost cauzată de expirarea scadenţei şi retragerea depunerilor din bănci, precum şi de reticenţa  oamenilor de a plasa depozite în condiţiile crizei financiare mondiale. Pe de altă parte, antreprenorii, care se confruntau cu probleme  financiare la acel moment, şi-au retras o parte din bani de pe conturile la vedere.

În luna decembrie tendinţele s-au accentuat. Datele BNM arată că volumul depozitelor în lei ale persoanelor juridice s-au majorat cu 33%, în timp ce depozitele în valută au scăzut cu 18%. Totodată, persoanele fizice au plasat mai multe depozite, atât în lei (+24%), cât şi în valută (+26%).

  • Care este explicaţia?

Potrivit expertului economic din cadrul Clubului Ideilor Economice Alternative (IDEA), Sorin Hadârcă, luna decembrie nu este indicată pentru analize, deoarece „… anume în decembrie au loc o serie de fenomene mai puţin raţionale: persoanele fizice consumă mai mult – este luna lui Moş Crăciun; întreprinderile fac mai multe economii – au loc vânzările din stocurile precedente, stocuri noi nu se formează decât după Anul Nou”.

Referindu-se în continuare la evoluţia depozitelor din luna decembrie, Sorin Hadârcă face trimitere la transferurile moldovenilor aflaţi la muncă peste hotare, care în luna respectivă au constituit 141,5 milioane USD, în creştere faţă de luna noiembrie cu 27%. „Cred că anume aici găsim explicaţia de bază pentru creşterea depozitelor. Însă, cum am menţionat anterior, decembrie nu este o lună convenabilă pentru a sustrage concluzii pe termen mediu”, mai spune expertul de la IDEA.

  • Cam atât se câştiga

Anul 2008 a fost unul profitabil pentru cei care au ales să-şi plaseze banii în băncile comerciale moldoveneşti. Pe piaţă au fost lansate mai multe tipuri de depozite, la condiţii avantajoase pentru toate categoriile sociale, inclusiv pentru antreprenori, care în anumite cazuri puteau chiar să negocieze  dobinda.

Bunăoară, dacă în 2007, dobânda la plasamentele bancare cu rata fixă pentru 12 luni era de 15-16 la sută, în 2008 aceasta a crescut pînă la 24,5 %. Altfel spus, de la un depozit la termen cu rata fixă în valoare de 10 mii lei, în 2008 persoanele fizice obţineau la scadenţă  după 3 luni (21 %)-530 lei, 6 luni (24%) -1205 lei şi pentru un an – 2 450 lei, la o dobîndă de 24,5 la sută.

Cei care au avut euro sau dolari americani în 2008 au putut cîştiga de la un depozit în mărime de 1000 (USD/EUR), plasat pe un termen de 3 luni – 13 USD/EUR,  după 6 luni – 71 USD/EUR şi respectiv pentru 12 luni – 145 USD/EUR. Rata dobînzii la depozitele în valută fiind pentru 3 luni -5%, 6 luni -14% şi 12 luni-14,5%.

Anul trecut persoanele juridice puteau obţine de la un depozit în valoare de 100 000 lei, plasat pe un termen de 3 luni cu rata  dobinzii de 18% – 4 540 lei, pentru o perioadă de 6 luni (19%) – 9 530 lei şi pentru un an – 19 500 lei, la dobînda de 19,5%. Persoanele juridice care au facut depuneri de 10 mii USD/EUR, după termenul de 3 luni, obţineau 100 (USD/EUR) la o dobîndă de 4%.  Pentru depozitele pe un termen de 6 luni şi 12 luni băncile ofereau o dobândă de 10% şi respectiv 11,5 %, ceea ce constituia un venit de 501 (USD/EUR) pentru 6 luni şi 1 150 USD/EUR pentru 12 luni.

  • Inflaţia sau panica?

Unii economişti explică majorarea dobinzilor la depozitele bancare din anul trecut ca fiind rezultatul intervenţiei BNM prin aplicarea politicilor sale monetare în combaterea inflaţiei – majorarea ratei de bază şi a rezervelor obligatorii. Astfel, a fost scoasă din circuitul monetar o anumită sumă de bani, pe care ulterior băncile comerciale o puteau folosi ca resurse pentru creditare. Ca urmare, acestea sînt mai puţine şi respectiv, devin mai scumpe. De asemenea, economiştii susţin că resursele pe care Banca Natională le sustrage de la bănci ca rezerve, nu sunt plătite la dobînda pe care ele puteau să o primească acordînd credite şi atunci băncile comerciale compensează această diferenţă prin majorarea dobinzii la restul împrumuturilor eliberate.

Alexandru Cumatrenco, directorul adjunct al Direcţiei Trezorărie şi şeful secţie depozite din cadrul BC « Victoriabank», este însă de altă părere. El susţine că dobinzele la depozite au fost majorate din cauza panicii iscate de apropierea crizei financiare în Moldova.„… băncile au fost nevoite să majoreze ratele la depozite pentru a asigura populaţia că banii lor sunt în siguranţă, ba chiar se înmulţesc”, a mai adăugat Cumatreco.

  • Despre siguranţa sistemului bancar moldovenesc

Urmărind impactul crizei financiare asupra economiei altor ţări, în Republica Moldova se crease o stare de alertă privind un eventual impact al acesteia asupra economiei ţării, în special asupra securităţii sistemului bancar. Timpul a trecut  şi iată că „zvonurile despre afectarea sistemului financiar autohton de criză internaţională nu s-au adeverit”, susţine Alexandru Cumatrenco, subliniind că acest fapt a fost confirmat şi într-o analiză semnată de publicaţia „The Banker” (ianuarie 2009), care confirmă că Moldova practic nu va fi afectată de criza internaţională.

Sorin Hadârcă consideră că siguranţa sistemului bancar este invocată atât de des de autorităţi încât a devenit una proverbială. „Merită să menţionăm totuşi, că declaraţiile respective sunt făcute cu ştiinţă de cauză: siguranţa sistemului bancar este măsurată în cifre şi indicatori concreţi”, mai spune expertul de la IDEA.

Pe această cale, Sorin Hadârcă observă că siguranţa sau nesiguranţa sistemului bancar depinde de două dimensiuni: (1) solvabilitatea, ce reprezintă capacitatea băncilor de a face faţă riscurilor cu forţe proprii într-un impas economic şi (2) lichiditatea acestora.

Referitor la solvabilitatea bancilor autohtone, expertul de la IDEA menţionează că BNM monitorizează aşa un indicator cum ar fi suficienţa capitalului, care la 31 decembrie 2008 a ajuns să constituie 32%, ceea ce reprezintă un nivel mai înalt decât la începutul crizei financiare internaţionale. „Voi aminti că, în conformitate cu reglementările BNM, coeficientul minim al suficienţei capitalului este considerat 12% şi de aici se poate deduce că sistemul bancar este super-protejat. Nu voi comenta dacă acest fapt trebuie să ne bucure sau să ne întristeze (protecţia excesivă este în esenţă un cost), însă cert este că, în faţa pericolului crizei financiare, suficienţa capitalului este o păvază excelentă”, mai spune Hadârcă. De asemenea, ponderea activelor nefavorabile în capitalul normativ total (CNT), reprezintă un indicator important al solvabilităţii. „Acesta în Republica Moldova constituie circa 20%, ceea ce înseamnă că băncile dispun de un capital de 5 ori mai mare decât pierderile eventuale pe urma nerambursării unor credite”, afirmă economistul.

În continuare, referindu-se la analiza siguranţei bancare în termeni de lichiditate, expertul de la IDEA menţionează că principiul lichidităţii de gradul I cere ca activele pe termen lung (mai mari de 2 ani) să nu fie mai mari decât obligaţiunile pe termen lung. În Moldova, după cum spune el, acest indicator la situaţia din 31 decembrie 2008 este 0.65 – în scădere faţă de finele anului 2007 când acesta constituia 0.73. „Cu alte cuvinte, la fiecare leu atras pe termen lung doar 65 de bănuţi sunt investiţi pe termen lung, restul de 35 de bănuţi fiind investiţi în active lichide”. Tot aici, Sorin Hadârcă menţionează ca în continuare suntem ajutaţi de principiul lichidităţii de gradul II, care afirmă că orice s-ar întâmpla este bine ca cel puţin 20% din active să fie active lichide. În Republica Moldova potrivit acestuia, indicatorul dat este de circa 31%.

„Constat că avem un un sistem bancar solvabil şi lichid. Dar rămâne un totuşi: oamenii adesea acţionează din impuls, iar ceea ce se întâmplă în ţările vecine îi motivează volens-nolens pe cetăţeni să fie mai prudenţi”, conchide expertul de la IDEA.

  • Evoluţii şi concluzii

Aşadar, am văzut că schimbările ce pot apărea pe piaţa depozitelor bancare din Moldova sunt generate de volumul remitenţelor, care reprezintă una din principalele surse ale populaţiei pentru depuneri, creşterea preţurilor, evoluţia cursului valutar şi respectiv de politica monetară a BNM.

Ce se poate întîmpla în 2009 la acest capitol?

Directorul Departamentului Macroeconomie al Centrului Analitic Independent EXPERT-GRUP, Ana Popa, este de părere că: În condiţiile actuale este destul de dificil să elaborezi prognoze macroeconomice. În primul rând criza economică şi financiară mondială despre care autorităţile au încercat să ne convingă că nu ne va afecta deja, a arătat primele influenţe şi va crea condiţii cu totul diferite de dezvoltare economică”. De asemenea, ea mai spune ca pentru Republica Moldova un element adiţional sînt alegerile parlamentare din aprilie 2009, care complică procesul de prognozare economică prin politici macroeconomice şi declaraţii populiste. „Aceste fenomene perturbează puternic economia şi pot influenţa indicatorii macroeconomici mai mult decât ne aşteptăm”,  spune Ana Popa.

În 2008, conform datelor BNM, concetăţenii noştri aflaţi la muncă peste hotare au transferat acasă prin bănci 1651.4 mil. USD, cu 35.6 % mai mult faţă de anul 2007. Statistica arată însă că începînd cu luna iulie, cînd s-a înregistrat cel mai înalt nivel al remiterilor din 2008 -180,79 milioane USD, volumul acestora a scăzut pînă la  111,03 milioane în luna noiembrie.

Unii economişti afirmă că există tendinţa ca pe parcursul anului 2009 volumul transferurilor de peste hotare să scadă, ceea ce ulterior ar putea cauza o reducere moderată a soldului depozitelor la termen.

Referindu-se la eventuale evoluţii ale inflaţiei ce ar putea influenţa rata dobînzii la depozite în 2009, Ana Popa crede că totuşi în condiţiile în care cererea internă va scădea de pe urma reducerii remitenţelor, rata inflaţiei va putea fi menţinută în limitele prevăzute de BNM – 9%, chiar posibil la nivelul anului 2008. Cît priveşte evoluţia cursului valutar, ea menţionează că din ianuarie 2009 s-a observat o apreciere a leului moldovenesc cu 1,3% faţă de USD şi 8,5% faţă de EURO, iar în condiţiile crizei economice intrările de valută se pot reduce. Acest fapt va exercita presiuni mari asupra deprecierii leului.

Cu referinţă la impactul deciziilor de micşorare a ratei de bază şi a ratei rezervelor obligatorii de către BNM din semestrul II al anului 2008 cît şi începutul anului 2009, Sorin Hadârcă zice că: „Mi-ar plăcea să cred că efectul lor va fi diminuarea ratele dobânzilor la creditele acordate sectorului real şi creşterea volumului creditării, însă apreciez realist că acest lucru nu se va întâmpla în curând”.  În schimb Ana Popa este de părere ca aceste modificări nu au avut efect imediat, dar pe termen mediu ele vor contribui la reducerea ratelor dobânzii la depozitele atrase şi creditele acordate de băncile comerciale. „Deja există informaţii neoficiale că unele bănci au micşorat ratele dobânzilor la depozite şi  reducerea acestora în continuare va depinde de condiţiile în care presiunile inflaţioniste din 2009 se vor diminua”, spune Popa.

Totodată, directorul Departamentului Macroeconomie al Centrului Analitic Independent EXPERT-GRUP, crede că o problemă pentru băncile comerciale în 2009 va fi reducerea depozitelor persoanelor fizice ca urmare a reducerii volumului de remitenţe. Acest fenomen a început încă în luna septembrie şi nu există premise că va încetini în condiţiile actualei crize.

Alexandru Cumatrenco susţine că pe parcursul anului 2009 băncile vor reveni lent la dobinzile anterioare ale depozitelor. Aceasta se explică prin necesitatea micşorării ratelor la credite, care sunt direct proporţionale cu ratele dobânzii la depozite. „Astfel, creditele vor deveni mai accesibile şi vor contribui la dezvoltarea sectorului real al economiei. Vor avea de câştigat atât persoanele juridice care îşi vor dezvolta activitatea, cât şi persoanele fizice, care vor obţine locuri de muncă, contribuind asfel la stimularea consumului”, conchide Cumatrenco.

Articol publicat în revista „Business Class”, numărul din martie 2009.