Pe parcusul anului 2008, băncile comerciale moldoveneşti au majorat considerabil dobânzile la depozite în comparaţie cu anii precedenţi. Începând cu luna martie rata medie a dobânzilor la depozitele în lei moldoveneşti s-a majorat de la 15,94% la 19,91% în luna noiembrie, înregistrând o uşoară scădere în luna decembrie – 19,75%. Dobânzile la depozitele în valută s-au majorat de la 6,58% la 12,09% în perioada martie-decembrie. În felul acesta, volumul depozitelor bancare în 2008 a atins cifra de 33766.3 mil. lei, majorându-se cu 60,4% faţă de anul 2007, arată datele oferite de Banca Naţională a Moldovei (BNM).
- Evoluţia pieţei depozitelor în anul 2008
Potrivit aceleiaşi surse, în anul 2008 s-a menţinut tendinţa majorării ritmurilor de creştere a depozitelor atrase la termen în lei moldoveneşti, înregistrindu-se un volum de 18219.8 mil. lei, ceea ce reprezintă o creştere de 79,4 la sută, faţă de creşterea cu 70,9 la sută în anul 2007.
Ca şi în anul precedent, cei mai mulţi au ales să-şi depună banii pe termene de la 3 până la 6 luni, ponderea acestora fiind de 44,5 la sută din totalul depozitelor. Ponderea plasamentelor cu termen de la 6 până la 12 luni, a fost de 36.1 la sută, cu 2,8 puncte procentuale mai puţin faţă de 2007.
Volumul depozitelor la termen în valută străină atrase în anul 2008 s-a cifrat la 15546.5 mil. lei, majorindu-se cu 4647.5 mil. lei fata de anul precedent. Din totalul de depozite, 86,8 la sută au fost ale persoanelor fizice.
Ca şi în structura termenilor de atragere a depozitelor în lei, plasamentele în valută de la 3 până la 6 luni au avut cea mai mare pondere – 41% din total. Depunerile pe termen de la 6 până la 12 luni au constituit 38.6%, fiind în descreştere cu 9.3 puncte procentuale faţă de anul 2007.
Soldul depozitelor în perioada octombrie-noiembrie 2008 a scăzut cu 5,5% faţă de luna septembrie, cînd volumul acestora a constituit 18557.8 mlrd lei. Unii economişti aveau să remarce că scăderea a fost cauzată de expirarea scadenţei şi retragerea depunerilor din bănci, precum şi de reticenţa oamenilor de a plasa depozite în condiţiile crizei financiare mondiale. Pe de altă parte, antreprenorii, care se confruntau cu probleme financiare la acel moment, şi-au retras o parte din bani de pe conturile la vedere.
În luna decembrie tendinţele s-au accentuat. Datele BNM arată că volumul depozitelor în lei ale persoanelor juridice s-au majorat cu 33%, în timp ce depozitele în valută au scăzut cu 18%. Totodată, persoanele fizice au plasat mai multe depozite, atât în lei (+24%), cât şi în valută (+26%).
Potrivit expertului economic din cadrul Clubului Ideilor Economice Alternative (IDEA), Sorin Hadârcă, luna decembrie nu este indicată pentru analize, deoarece „… anume în decembrie au loc o serie de fenomene mai puţin raţionale: persoanele fizice consumă mai mult – este luna lui Moş Crăciun; întreprinderile fac mai multe economii – au loc vânzările din stocurile precedente, stocuri noi nu se formează decât după Anul Nou”.
Referindu-se în continuare la evoluţia depozitelor din luna decembrie, Sorin Hadârcă face trimitere la transferurile moldovenilor aflaţi la muncă peste hotare, care în luna respectivă au constituit 141,5 milioane USD, în creştere faţă de luna noiembrie cu 27%. „Cred că anume aici găsim explicaţia de bază pentru creşterea depozitelor. Însă, cum am menţionat anterior, decembrie nu este o lună convenabilă pentru a sustrage concluzii pe termen mediu”, mai spune expertul de la IDEA.
Anul 2008 a fost unul profitabil pentru cei care au ales să-şi plaseze banii în băncile comerciale moldoveneşti. Pe piaţă au fost lansate mai multe tipuri de depozite, la condiţii avantajoase pentru toate categoriile sociale, inclusiv pentru antreprenori, care în anumite cazuri puteau chiar să negocieze dobinda.
Bunăoară, dacă în 2007, dobânda la plasamentele bancare cu rata fixă pentru 12 luni era de 15-16 la sută, în 2008 aceasta a crescut pînă la 24,5 %. Altfel spus, de la un depozit la termen cu rata fixă în valoare de 10 mii lei, în 2008 persoanele fizice obţineau la scadenţă după 3 luni (21 %)-530 lei, 6 luni (24%) -1205 lei şi pentru un an – 2 450 lei, la o dobîndă de 24,5 la sută.
Cei care au avut euro sau dolari americani în 2008 au putut cîştiga de la un depozit în mărime de 1000 (USD/EUR), plasat pe un termen de 3 luni – 13 USD/EUR, după 6 luni – 71 USD/EUR şi respectiv pentru 12 luni – 145 USD/EUR. Rata dobînzii la depozitele în valută fiind pentru 3 luni -5%, 6 luni -14% şi 12 luni-14,5%.
Anul trecut persoanele juridice puteau obţine de la un depozit în valoare de 100 000 lei, plasat pe un termen de 3 luni cu rata dobinzii de 18% – 4 540 lei, pentru o perioadă de 6 luni (19%) – 9 530 lei şi pentru un an – 19 500 lei, la dobînda de 19,5%. Persoanele juridice care au facut depuneri de 10 mii USD/EUR, după termenul de 3 luni, obţineau 100 (USD/EUR) la o dobîndă de 4%. Pentru depozitele pe un termen de 6 luni şi 12 luni băncile ofereau o dobândă de 10% şi respectiv 11,5 %, ceea ce constituia un venit de 501 (USD/EUR) pentru 6 luni şi 1 150 USD/EUR pentru 12 luni.
Unii economişti explică majorarea dobinzilor la depozitele bancare din anul trecut ca fiind rezultatul intervenţiei BNM prin aplicarea politicilor sale monetare în combaterea inflaţiei – majorarea ratei de bază şi a rezervelor obligatorii. Astfel, a fost scoasă din circuitul monetar o anumită sumă de bani, pe care ulterior băncile comerciale o puteau folosi ca resurse pentru creditare. Ca urmare, acestea sînt mai puţine şi respectiv, devin mai scumpe. De asemenea, economiştii susţin că resursele pe care Banca Natională le sustrage de la bănci ca rezerve, nu sunt plătite la dobînda pe care ele puteau să o primească acordînd credite şi atunci băncile comerciale compensează această diferenţă prin majorarea dobinzii la restul împrumuturilor eliberate.
Alexandru Cumatrenco, directorul adjunct al Direcţiei Trezorărie şi şeful secţie depozite din cadrul BC « Victoriabank», este însă de altă părere. El susţine că dobinzele la depozite au fost majorate din cauza panicii iscate de apropierea crizei financiare în Moldova.„… băncile au fost nevoite să majoreze ratele la depozite pentru a asigura populaţia că banii lor sunt în siguranţă, ba chiar se înmulţesc”, a mai adăugat Cumatreco.
- Despre siguranţa sistemului bancar moldovenesc
Urmărind impactul crizei financiare asupra economiei altor ţări, în Republica Moldova se crease o stare de alertă privind un eventual impact al acesteia asupra economiei ţării, în special asupra securităţii sistemului bancar. Timpul a trecut şi iată că „zvonurile despre afectarea sistemului financiar autohton de criză internaţională nu s-au adeverit”, susţine Alexandru Cumatrenco, subliniind că acest fapt a fost confirmat şi într-o analiză semnată de publicaţia „The Banker” (ianuarie 2009), care confirmă că Moldova practic nu va fi afectată de criza internaţională.
Sorin Hadârcă consideră că siguranţa sistemului bancar este invocată atât de des de autorităţi încât a devenit una proverbială. „Merită să menţionăm totuşi, că declaraţiile respective sunt făcute cu ştiinţă de cauză: siguranţa sistemului bancar este măsurată în cifre şi indicatori concreţi”, mai spune expertul de la IDEA.
Pe această cale, Sorin Hadârcă observă că siguranţa sau nesiguranţa sistemului bancar depinde de două dimensiuni: (1) solvabilitatea, ce reprezintă capacitatea băncilor de a face faţă riscurilor cu forţe proprii într-un impas economic şi (2) lichiditatea acestora.
Referitor la solvabilitatea bancilor autohtone, expertul de la IDEA menţionează că BNM monitorizează aşa un indicator cum ar fi suficienţa capitalului, care la 31 decembrie 2008 a ajuns să constituie 32%, ceea ce reprezintă un nivel mai înalt decât la începutul crizei financiare internaţionale. „Voi aminti că, în conformitate cu reglementările BNM, coeficientul minim al suficienţei capitalului este considerat 12% şi de aici se poate deduce că sistemul bancar este super-protejat. Nu voi comenta dacă acest fapt trebuie să ne bucure sau să ne întristeze (protecţia excesivă este în esenţă un cost), însă cert este că, în faţa pericolului crizei financiare, suficienţa capitalului este o păvază excelentă”, mai spune Hadârcă. De asemenea, ponderea activelor nefavorabile în capitalul normativ total (CNT), reprezintă un indicator important al solvabilităţii. „Acesta în Republica Moldova constituie circa 20%, ceea ce înseamnă că băncile dispun de un capital de 5 ori mai mare decât pierderile eventuale pe urma nerambursării unor credite”, afirmă economistul.
În continuare, referindu-se la analiza siguranţei bancare în termeni de lichiditate, expertul de la IDEA menţionează că principiul lichidităţii de gradul I cere ca activele pe termen lung (mai mari de 2 ani) să nu fie mai mari decât obligaţiunile pe termen lung. În Moldova, după cum spune el, acest indicator la situaţia din 31 decembrie 2008 este 0.65 – în scădere faţă de finele anului 2007 când acesta constituia 0.73. „Cu alte cuvinte, la fiecare leu atras pe termen lung doar 65 de bănuţi sunt investiţi pe termen lung, restul de 35 de bănuţi fiind investiţi în active lichide”. Tot aici, Sorin Hadârcă menţionează ca în continuare suntem ajutaţi de principiul lichidităţii de gradul II, care afirmă că orice s-ar întâmpla este bine ca cel puţin 20% din active să fie active lichide. În Republica Moldova potrivit acestuia, indicatorul dat este de circa 31%.
„Constat că avem un un sistem bancar solvabil şi lichid. Dar rămâne un totuşi: oamenii adesea acţionează din impuls, iar ceea ce se întâmplă în ţările vecine îi motivează volens-nolens pe cetăţeni să fie mai prudenţi”, conchide expertul de la IDEA.
Aşadar, am văzut că schimbările ce pot apărea pe piaţa depozitelor bancare din Moldova sunt generate de volumul remitenţelor, care reprezintă una din principalele surse ale populaţiei pentru depuneri, creşterea preţurilor, evoluţia cursului valutar şi respectiv de politica monetară a BNM.
Ce se poate întîmpla în 2009 la acest capitol?
Directorul Departamentului Macroeconomie al Centrului Analitic Independent EXPERT-GRUP, Ana Popa, este de părere că: „În condiţiile actuale este destul de dificil să elaborezi prognoze macroeconomice. În primul rând criza economică şi financiară mondială despre care autorităţile au încercat să ne convingă că nu ne va afecta deja, a arătat primele influenţe şi va crea condiţii cu totul diferite de dezvoltare economică”. De asemenea, ea mai spune ca pentru Republica Moldova un element adiţional sînt alegerile parlamentare din aprilie 2009, care complică procesul de prognozare economică prin politici macroeconomice şi declaraţii populiste. „Aceste fenomene perturbează puternic economia şi pot influenţa indicatorii macroeconomici mai mult decât ne aşteptăm”, spune Ana Popa.
În 2008, conform datelor BNM, concetăţenii noştri aflaţi la muncă peste hotare au transferat acasă prin bănci 1651.4 mil. USD, cu 35.6 % mai mult faţă de anul 2007. Statistica arată însă că începînd cu luna iulie, cînd s-a înregistrat cel mai înalt nivel al remiterilor din 2008 -180,79 milioane USD, volumul acestora a scăzut pînă la 111,03 milioane în luna noiembrie.
Unii economişti afirmă că există tendinţa ca pe parcursul anului 2009 volumul transferurilor de peste hotare să scadă, ceea ce ulterior ar putea cauza o reducere moderată a soldului depozitelor la termen.
Referindu-se la eventuale evoluţii ale inflaţiei ce ar putea influenţa rata dobînzii la depozite în 2009, Ana Popa crede că totuşi în condiţiile în care cererea internă va scădea de pe urma reducerii remitenţelor, rata inflaţiei va putea fi menţinută în limitele prevăzute de BNM – 9%, chiar posibil la nivelul anului 2008. Cît priveşte evoluţia cursului valutar, ea menţionează că din ianuarie 2009 s-a observat o apreciere a leului moldovenesc cu 1,3% faţă de USD şi 8,5% faţă de EURO, iar în condiţiile crizei economice intrările de valută se pot reduce. Acest fapt va exercita presiuni mari asupra deprecierii leului.
Cu referinţă la impactul deciziilor de micşorare a ratei de bază şi a ratei rezervelor obligatorii de către BNM din semestrul II al anului 2008 cît şi începutul anului 2009, Sorin Hadârcă zice că: „Mi-ar plăcea să cred că efectul lor va fi diminuarea ratele dobânzilor la creditele acordate sectorului real şi creşterea volumului creditării, însă apreciez realist că acest lucru nu se va întâmpla în curând”. În schimb Ana Popa este de părere ca aceste modificări nu au avut efect imediat, dar pe termen mediu ele vor contribui la reducerea ratelor dobânzii la depozitele atrase şi creditele acordate de băncile comerciale. „Deja există informaţii neoficiale că unele bănci au micşorat ratele dobânzilor la depozite şi reducerea acestora în continuare va depinde de condiţiile în care presiunile inflaţioniste din 2009 se vor diminua”, spune Popa.
Totodată, directorul Departamentului Macroeconomie al Centrului Analitic Independent EXPERT-GRUP, crede că o problemă pentru băncile comerciale în 2009 va fi reducerea depozitelor persoanelor fizice ca urmare a reducerii volumului de remitenţe. Acest fenomen a început încă în luna septembrie şi nu există premise că va încetini în condiţiile actualei crize.
Alexandru Cumatrenco susţine că pe parcursul anului 2009 băncile vor reveni lent la dobinzile anterioare ale depozitelor. Aceasta se explică prin necesitatea micşorării ratelor la credite, care sunt direct proporţionale cu ratele dobânzii la depozite. „Astfel, creditele vor deveni mai accesibile şi vor contribui la dezvoltarea sectorului real al economiei. Vor avea de câştigat atât persoanele juridice care îşi vor dezvolta activitatea, cât şi persoanele fizice, care vor obţine locuri de muncă, contribuind asfel la stimularea consumului”, conchide Cumatrenco.
Articol publicat în revista „Business Class”, numărul din martie 2009.
