-->

ţara mea

moldova

Mi-am amintit de un fragment dintr-un text scris de regretatul Constantin Tănase în cartea s-a “Hoţii de mituri”.

Gândurile au fost scrise în februarie 2003. Pe atunci ţara era guvernată de comunişti. Dimineaţă am recitit acel aliniat şi mi-am zis: “Câtă dreptate a avut”, iar cuvintele sale rămân actuale, chiar dacă la guvernare nu mai sunt comuniştii…

“Eu am început să mă tem de ţara mea… Pentru că ceea ce se numeşte azi „ţara mea” începe să nu-mi mai aparţină şi, din câte înţeleg, nu are nevoie de serviciile mele – de scrisul meu, de truda mea, de gândurile mele, în definitiv, de dragostea mea pentru ea. Iată de ce, fiecare zi nouă, trăită în ţara mea, este o durere, un coşmar chiar – sunt înjosit şi umilit, mi s-a retras dreptul de a o iubi aşa cum înţeleg eu iubirea de ţară; de zeci de ori pe zi, de dimineaţă pînă seara, mi se spune că prin ceea ce gândesc şi scriu sunt duşmanul ei. Aici, în ţara mea, se întâmplă lucruri nefireşti, anormale: măgarul a devenit privighitoare şi curva propovăduieşte neprihănirea.”

O zi bună să aveţi…

foto: photobars.net

La 24 de ani de independenţă avem o economie vulnerabilă. Ciclu IPN

În contextul împlinirii a 24 ani de la declararea independenței Republicii Moldova, Agenția de știri Info Prim Neo mi-a cerut să răspund la ce nivel de dezvoltare a ajuns economia țării noastre și dacă procesul de dezvoltare este unul firesc, întârziat sau anticipat.

37979

În ce punct al dezvoltării sale istorice sub aspect economic, social şi politic se află Republica Moldova la cea de-a 24-a aniversare a Independenţei? Procesul de dezvoltare este unul firesc, cu întârziere, în ritmuri anticipate? Care sunt lecţiile învăţate şi lecţiile de învăţat? Şi care este perspectiva apropiată şi îndepărtată a societăţii moldoveneşti şi în special sub aspectul integrării europene? La aceste întrebări a încercat să răspundă Agenţia de presă IPN în cadrul unui ciclu de materiale cu genericul: „Moldova la 24 de ani: Cine suntem? Încotro mergem?”, solicitând opiniile experţilor din diferite domenii.

Economistul Grigore Vieru, solicitat să aprecieze în ce punct al dezvoltării se află Republica Moldova la cea de-a 24-a aniversare a independenţei, a spus că economia ţării a cuprins conturul unei economii de piaţă, dar care deocamdată nu întruneşte în totalitate particularităţile acestui sistem economic.  Avem o economie încă vulnerabilă din punct de vedere al stabilităţii macroeconomice. Efectele şocurilor economice externe, cât şi cele interne, cu greu sunt absorbite, ceea ce împiedică buna funcţionalitate şi dezvoltare a sectoarelor economiei naţionale. Astfel, continuăm să avem o economie de tranziţie.

Procesul de dezvoltare economică, din punctul de vedere al economistului, este unul întârziat. Reformele economice lansate la începutul anilor ’90, odată cu elaborarea Concepţiei de tranziţie de la economia planificată la cea de piaţă şi a Programului de stabilitate macroeconomică, au poziţionat Republica Moldova în frunte printre ţările CSI la capitolul promovării reformelor economice. Cu regret, la scurt timp acest proces a intrat în faza de stagnare din cauza dificultăţilor politice din ţară la acea vreme, fiind ulterior compensat şi de criza economico-financiară din 1998.

Rezultatele bune înregistrate până atunci nu erau în stare să asigure dezvoltarea economică a ţării după 2000. Astfel, tot mai mulţi concetăţeni plecau la muncă peste hotare. Anume această categorie socială a fost colacul de salvare a economiei. Banii trimişi acasă au stimulat consumul care, la rândul său, a fost un stimulent al dezvoltării mai multor ramuri ale economiei, în special cea a construcţiilor şi serviciilor. De asemenea, remarcă economistul, consumul a condus şi la creşterea importurilor. An de an, s-a înregistrat o creştere a Produsului Intern Brut (PIB). Însă, în aceste condiţii, nu putem vorbi despre o dezvoltare durabilă a economiei. Remiterile sunt o soluţie pe termen scurt şi mediu şi am văzut cât de vulnerabil am fost în 2009.

Potrivit lui Grigore Vieru, din păcate, nici după venirea la guvernare a Alianţei pentru Integrarea Europeană (AIE), nu s-a schimbat mare lucru: instabilitatea politică din ultimii ani, birocraţia, corupţia şi lipsa unui stat de drept sunt printre principalele bariere în dezvoltarea economică şi social-economică a ţării.

 

miturile Acordului de Asociere

big-declaratii-pro-si-contra-parafarii-acordului-de-asociere-rm-ue-la-radio-moldova

Au rămas zile numărate până la semnarea Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Miturile la acest capitol însă, continuă să bântuie şi sunt hrănite de unii politicieni, experţi sau analişti politici de la noi care se pare că singuri nu cred în ceea ce spun, dar o fac pentru că au intrat în cârdăşie cu unele forţe din exterior ce ţin cu tot dinadinsul să-şi menţină influența politică, economică, ş.a.m.d. asupra ţării noastre. Astfel, societatea s-a divizat în două tabere: cei care optează pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi cei care cred că trebuie să alegem o altă cale, precum ar fi Uniunea Vamală „Rusia-Belorus-Kazahstan”.

Cei care promovează integrarea Moldovei înafară de cea europeană se conduc de citatul lui V.I. Lenin: „O minciună spusă destul de des devine adevăr”, iar populaţia tinde să-i creadă pentru că minciunele spuse de aceşti „patrioţi” se referă inclusiv la subiecte sensibile cum ar fi tradiţiile şi valorile spirituale ale neamului nostru.

În context, vin să reamintesc care sunt cele mai răspândite falsuri despre procesul de integrare și semnarea Acordului de Asociere cu UE publicate de Guvernul RM în Revista Infogovnr. 5. De asemenea, despre cele cinci mituri despre Acordul de Asociere cu UE la care s-a referit Centrul analitic independent „Expert-Grup” şi asupra miturilor demontate de experţii UE (aici varinata în limba engleză). Totodată, a fost lansată campania „Europa pentru Fiecare” prin intermediul căreia cetăţenii sunt informaţi despre liberalizarea regimului de vize, ce înseamnă procesul de integrare europeană şi ce beneficii va aduce acesta inclusiv locuitorilor din Transnistria.

Aşadar, prin această postare încurajez cetăţenii să nu se lase duşi de nas şi să fie siguri că Acordul de Asociere care este considerat unul dintre cele mai importante documente pentru ţara noastră, oferă noi perspective de dezvoltare a ţării şi vine să sporească bunăstarea generală a populației, precum şi vizibilitate statului nostru pe plan internațional.

imagine: trm.md

P.S. De asemenea, citiţi care sunt opţiunile Acordul de Asociere cu UE vs. Uniunea Vamală

Acordul de Asociere cu UE vs. Uniunea Vamală

uDouă lumi paralele: Care sunt diferențele dintre Acordul de Asociere cu UE și Uniunea Vamală „Rusia-Belarus-Kazahstan”? În prezent, spațiul public moldovenesc este dominat de anumite incongruențe și confuzii vizavi de orientarea externă a țării. Mai exact, asistăm la o înțelegere eronată a specificului Acordului de Asociere cu UE, dar și a Uniunii Vamale „Rusia-Belarus-Kazahstan”. Diferite grupuri de interese demonizează sau idolatrizează o opțiune sau alta, fără a intra în esența ambelor opțiuni integraționiste. În această scurtă analiză, vom evolua „la rece” caracterul și semnificația fiecăreia din cele două opțiuni geopolitice,  ambele fiind privite din perspectiva a trei blocuri: politic, economic și cel al valorilor.